Muzica zilelor noastre
Alt festin violonistic
Tot la Filarmonica ”Ion Dumitrescu”, din Râmnicu Vâlcea. După vreo doi ani de la precedentu`.
Protagoniștii, aceiași: orchestra instituției, Gian Luigi Zampieri, dirijor, Florin Croitoru, violonist.
Realizatori lăudabili ai altui megaconert de concerte, la sediu. Adică-n sala veche-a Liceului ”Lahovari”.
Impunătoare și c-o acustică nici că ”se poate mai potrivită pentru capodopere din veacuri trecute”, așa cum am
precizat și al`dat` ..................continuare
Muzica zilelor noastre
Domnu` Doctor
Sbârcea
Nu e medic, cum s-ar crede, ci muzician. Sbârcea, nume de familie, cu obârșia-n Ardeal. Iară
Doctor Petru, ăle de botez înscrise în acte tocmai la Segarcea. Unde s-a născut, în timp interbelic, a` lor
purtător. Vrednic dirijor și azi activ pe scenă, elegant, cu spor. Conducând orchestre, cu mână forte, către
aplauze îndelungate și meritate. Din plin dovedind-o oricând l-am văzut ................continuare
O călătorie cu Schubert
Acum câțiva ani am avut ocazia să particip la un recital insolit, Franz Schubert –
Călătorie de iarnă, susținut la Ateneu de tenorul Vladimir Deveselu și pianista Verona Maier.
Călătorie de iarnă (Winterreise, în original) este un ciclu de lieduri scris de
compozitorul austriac Franz Schubert (1797 – 1828) cu un an înaintea morții sale. Schubert, deși a trăit doar 31 de
ani, a fost extrem de harnic, a scris peste 1 500 de lucrări muzicale și este considerat regele liedurilor, cu
peste 700 de piese pe versuri de Müller, Goethe, Schiller, Heine ..................continuare
Atacuri cu efect de boomerang
În ziarul american „New York Post” a apărut un articol cu titlul „Anularea lui Beethoven, cea
mai recentă lovitură a mișcării woke pentru lumea muzicii clasice”, semnat de jurnalistul
Jonathan S Tobin. Vezi aici.
Acest atac izolat se consideră a fi o lovitură pentru melomanii muzicii simfonice. Unii au
intrat de-a dreptul în panică .....................continuare
Concursul Internațional „George Enescu” – ediția
pandemică
În ciuda pandemiei, a condițiilor aspre, când se cântă o altfel de muzică, muzica restricțiilor,
foarte zgomotoasă, din tobe și trompete, a avut loc Concursul Internațional „George Enescu”, un concurs minunat,
unul dintre cele mai imporante din lume, înființat în 1913 chiar de către George Enescu, pe cheltuiala proprie,
fiind atunci un concurs național de compoziție, în scopul de a ajuta creația simfonică românească ..................continuare
Festivalul „Enescu” și adiționalitățile lui
A început Festivalul
Internațional „George Enescu”, ediția XXIV, anunțată ca o ediție de excepție, fiindcă, la cele peste 80 de concerte
simfonice, adaugă încă sute de evenimente asociate sau adiționale, în care vrea să încorcopeze tot orașul
București, de fapt, toată țara și chiar Europa, să realizeze o punte între Capitală și alte orașe ale țării și ale
lumii, între oamenii străzii și sălile unde au loc concertele. La conferința de presă care a precedat deschiderea
Festivalului, mulți dintre acești adiționiști și-au reiterat promisiunile ....................continuare
Compozitorul Liviu
Dănceanu a plecat printre stele
Prima oară
l-am întâlnit pe Liviu Dănceanu acum vreo douăzeci
și cinci de ani. Eram în căutarea drumului, profesional vorbind. După ceva ani, mi-a devenit profesor, dar
prietenia se legase deja. Mai ales că maestrul Ştefan Niculescu, cel care l-a îndrumat în compoziție, mi-a
devenit și mie, după ani, mentor. Întotdeauna venea cu o vorbă bună, cu o încurajare și un zâmbet binevoitor,
indiferent cât ar fi fost de ocupat. în suișurile sau coborâșurile vieții îți era alături - bucurându-se de
succesul tău sau îmbărbătându-te la necaz, toate ale vieții. Pentru acestea și atâtea altele îi sînt
recunoscător ....................continuare
Festivalul “Enescu” ca o caracatiţă
A început o nouă ediţie a Festivalului “George Enescu”, având la conducere oameni noi, doi
muzicieni de mare clasă, din generaţii diferite, amândoi dirijori: Zubin Mehta, preşedinte onorific al
Festivalului, şi Vladimir Jurowski, director executiv, un tânăr dirijor de origine rusă, dar aflat de ani buni la
pupitrul Filarmonicii din Londra, care a şi deschis această ediţie a Festivalului cu opera-concert „Oedipe”.
Concertul a fost programat la Sala Palatului, acolo unde se desfăşoară programul orchestrelor mari .................continuare
Patriarhul istoriei noastre muzicale
Muzicologul, profesorul, lexicograful, criticul muzical și prietenul artei sunetelor,
Viorel Cosma, a lăsat în urmă un imens patrimoniu cultural, structurat în lexicoane, antologii,
ghiduri, monografii, studii, recenzii și eseuri despre muzica românească, în toate formele ei. Prof. univ. dr.
VIOREL COSMA a fost prietenul nostru, al Artei Sunetelor, încă de la început, pe când realizam revistele Musical
Report și Art & Roll. S-a bucurat mult de (re)venirea noastră în spațiul virtual și ne-a apreciat efortul
colectiv în Trilogia Sunetelor (Arta Sunetelor, Culorile Sunetelor și Bucuria Sunetelor) ...................continuare
Camerata New York
La ultima liturghie de la Catedrala Saint John Baptiste, l-am cunoscut pe ambasadorul Austriei
în America. Era cu soţia sa şi cei doi copii mari, un băiat şi o fată. Am discutat mult cu domnia sa, întâi despre
muzica liturgică interpretată magistral, ca de obicei, de cuplul Kate (voce) şi Richard Owen (orgă, pian), fapt
pentru care cei doi muzicieni americani sunt constant invitaţi să cânte în Austria, apoi am vorbit despre prezenţa
muzicienilor austrieci la Festivalul “George Enescu”. Muzicienii din Austria şi Germania sunt ca acasă la
Bucureşti, nu există o prezenţă mai puternică, poate doar muzicienii ruşi/sovietici să-i întreacă, însă numai
înainte de 1990. Cei mai cântaţi compozitori la Festivalul enescian ....................continuare
Îngerul fericirii
Niciodată n-am înţeles de ce moartea este asociată cu nefericirea şi nu cu fericirea! De
mic copil mi-a intrat în auz expresia: “Să mor de fericire” sau “Aş muri de fericire”. Poeţii romantici îşi doreau
să moară atunci când erau fericiţi. Dar ce fel de fericire trebuie să fie aceea în care îţi doreşti moartea? De
regulă, nefericirea este cea care aduce moartea. Nefericirea, nenorocirea, necazul sau boala. Da, dar există şi o
fericire în extaz, o stare înălţătoare, superparoxistă, care te face să spui că ai dori să mori, în sensul că nu ai
vrea să mai revii pe pământ, că ai vrea să trăieşti numai în acea stare de maximă intensitate, nepământească,
divină .................continuare
Sunetul pur de la Carnegie Hall
La faimoasa sală de concerte Carnegie Hall, cea mai vestită sală din America și din lume,
unde aspiră să ajungă orice muzician, au loc zilnic evenimente. Sunt programate în spațiile ei câte două-trei
concerte pe zi. Dar recent a avut loc la Isaac Stern Auditorium, sala centrală de concerte de la Carnagie Hall, un
superconcert, un eveniment care a magnetizat întreaga suflare a muzicienilor și melomanilor din New York: concertul
oferit de The Philadelphia Orchestra, considerată cartea de vizită numărul 1 a simfonismului american, avându-l la
pupitru pe Yannick Nézet-Séguin, un fenomen, cel despre care se spune că a creat un nou sunet. Canadian de
origine, Séguin (n. 1975, Montreal) a fost dirijor principal al filarmonicilor ...................continuare
Concursul internaţional „George Enescu”, ediţia a XV-a
E în plină desfăşurare Concursul Internaţional „George Enescu” aflat, iată, la ediţia a
XV-a. Primele 5 ediţii au avut loc din trei în trei ani, în 1958, 1961, 1964, 1967, 1970, iar după o întrerupere de
21 de ani, Concursul s-a reluat în 1991. Până la ediţia a 13-a, toate ediţiile s-au desfăşurat în acelaşi timp cu
Festivalul Internaţional „George Enescu”, având în juriile sale muzicieni prestigioşi, de la Yehudi Menuhin la Dan
Iordăchescu. Dacă prima ediţie, cea inaugurală, Concursul a avut doar două secţiuni, vioară şi pian, de la ediţia a
doua şi până la ediţia a XII-a, s-a adăugat secţiunea canto, ca la ultimele ediţii să apară secţiunile violoncel şi
compoziţie, dar să dispară, din păcate, secţiunea canto, care dădea un farmec .................continuare
Pelerinaj la Sfânta Mănăstire Nektarios din Roscoe
Un lanț de întâmplări, cu focarul în Catedrala grecească „Holy Trinity” din New York, de
pe 74 St., a făcut să fiu invitat la mănăstirea grecească Saint Nektarios din localitatea Roscoe, la distanță de
circa 1h 30 min. Cu o mașină Honda, pe un drum perfect, la ora 5 dimineața, deci,
necirculat. Cine nu cunoaște America, ar trebui să vadă aceste locuri. Imaginați-vă o ieșire din pădurea de zgîrie
nori a New York-ului și o intrare în pădurea de vis a naturii, de pe coamele lui Bear Mountain, o pădure
nesfârșită, continuă, cu o rețea de drumuri perfecte, care o taie în atmosfera zorilor, când soarele abia răsare și
dă încet-încet ceața la o parte, dezvăluinud miracolul naturii și faptul că șoseaua principală este chiar pe coama
munților, iar în depărtare se zăresc văile locuite. Pădurea este foarte deasă. N-ai să vezi un loc defrișat
..............continuare
Opriţi masacrul şi ascultaţi muzica lui Gheorghe
Zamfir!
La ultima noastră întâlnire de la Cobia, într-un peisaj mirific, văile şi dealurile fiind
acoperite de puritatea cerului, păreau nişte gigantice căciuli albe ca de taraboste dac, Gheorghe Zamfir mi-a
spus:
- Dacă eu aş fi preşedintele României, aş declara război Austriei, pentru masacrul pe care
îl face în ţara noastră! Ei, austriecii, în ţara lor nu taie un pom, unul măcar, au lege cu închisoarea pentru cine
taie un pom, dar vin la noi şi ne masacrează pădurile. Sute, mii de tone de cherestea trec pe la vama României şi
pleacă în străinătate ...............continuare
Calea spre Dumnezeire (I)
Ascultam Ofranda muzicală pe care Bach i-a făcut-o regelui Frederick al II-lea,
şvab din dinastia Hohenzollern, şi mă gândeam la Ciolannis şi alţi împăraţi comunişti şi postcomunişti ai României,
dacă au făcut vreodată gestul de a invita vreun compozitor la curtea lor, cum făcuse regele flautist Frederich cel
Mare al Prusiei, când l-a chemat pe Bach, i-a dat o temă muzicală, iar acesta a improvizat pe loc o magnifică fugă,
apoi, întors la Leipzig, a mai scris pe această temă, numită Thema Regium, încă şapte ricercare .................continuare
Calea spre Dumnezeire (II)
Sau altă minune: Viola organista, un instrument proiectat de însuşi marele Leonardo Da
Vinci, aşa cum se păstrează schiţele lui în Codex Atlanticus şi în caietele din 1488 – 1489. Ideea lui Leonardo era
de a utiliza una sau mai multe roți, în continuă mişcare, perpendiculare pe corzile instrumentului. Un astfel de
instrument a fost realizat de japonezul Akio Obuchi, care l-a folosit într-un concert dat la Genova ................continuare
|