Arta Sunetelor

 

Conceptul de World Music

AmarodelAbordarea acestei teme are ca scop evidenţierea efectelor multiculturalităţii şi multietnicităţii prin intermediul world music-ului. Accentul este pus pe nevoia individului de a comunica, de a cunoaşte, de a se exprima prin cultură şi de a-şi forma o identitate culturală. Muzica lumii conturează gradul de acceptare şi pe cel de accesibilitate către celălalt. Este un gen de larg consum, destinat tuturor categoriilor, indiferent de vârstă, sex, culoare politică, etnie, etc., uşor de adaptat numeroaselor tipuri de personalităţi psiho-sociale. Capacitatea de a jongla cu diversele stiluri, ritmuri, melodii, motive muzicale marchează şi caracterul improvizatoric al muzicii lumii. Este un cod cultural care se poate exprima gestual, vestimentar, sonor, olfactiv, etc şi care a stârnit nenumărate controverse de-a lungul timpului, tocmai datorită acestui sincretism.

Muzica lumii a fost atribuită „of any culture that are created and played by indigenous musicians”. Ea conţine o gamă largă de manifestări, denumirea în sine stimulând imaginaţia către sonorităţi variate, colorate, cu rădăcini înfipte adânc în timp.

biu marquettiWorld music-ul este pus în strânsă legătură cu termeni precum social, multicultural, multietnic, mondializare, cultura în toate manifestările ei. Factorii economici actuali contribuie la dezvoltarea fenomenului world-music, dintre care amintesc: turismul cultural, emigrarea, calitatea vieţii, mijloacele de comunicare interne şi internaţionale, tehnologia modernă, etc.

Ceea ce prezintă world music-ul este un colaj de acţiuni. Însumează varii informaţii cu specific tradiţional, pe care le procesează prin diverse metode de ordin estetic – sonore, vizuale, palpabile, olfactive – (instrumentale, vocale, tehnologice, de regie, vestimentare), astfel încât mesajul să-şi atingă scopul, care poate fi unul: tradiţional, cultural, spiritual, politic, social, de orientare sexuală, economic, ecologic, etc. Generozitatea oferită de această nişă sonoră provine, pe de o parte, din amplitudinea atinsă la nivel mondial, datorată tehnologiei moderne; iar pe de altă parte, este vorba despre multitudinea, poate chiar şi infinitatea, posibilităţilor de joncţionare ale trecutului cu prezentul, prin toate reprezentările sale culturale.

Sintagma world music propune numeroase perspective datorate varietăţii domeniilor cu care colaborează. Gradul de receptivitate, deschiderea către celălalt, dorinţa şi nevoia de a cunoaşte cât mai multe, de a comunica, au un rol deosebit de important în acest act de creaţie şi de redimensionare a creaţiei.

bordo sarkanyExpresie arhifolosită în zilele noastre, mai ales în comerţ şi în limbajul internaţional, world music este atribuită mai multor tipuri de mişcări muzicale. Spre exemplu, nume consacrate precum Goran Bregovic, Ravi Shankar, Oliver Shanti, Kitaro, Lorena McKenith, Gheorghe Zamfir sunt reprezentanţi ai acestei specii muzicale. Ei prelucrează fragmente, piese cu specific tradiţional sau realizează compoziţii proprii în spiritul unei anumite culturi, cumulându-le unui gen comercial sau folosind o astfel de structură muzicală. Muzica acestor interpreţi a ajuns pe marile scene ale lumii, mai ales datorită folosirii ei ca şi coloane sonore în filme celebre, fiind premiată în festivaluri importante precum Cannes, Palme d’Or, Oscar, etc.

Este bine să avem în vedere caracterul dual al acestui concept. Pe cât de modernă este această muzică – folosindu-se, pentru prelucrarea sunetului, de instrumente electronice, computere, mixere – , ea îşi face numărul folosindu-se de tehnica citării unui text muzical tradiţional, adăugându-i-se şi instrumente specifice unor culturi diferite. Manifestarea în sine prezintă o notă de ambivalenţă: interpreţii consacraţi deja (la noi: Taraful din Clejani, Damian Drăghici, Gheorghe Zamfir, Harry Tavitian) – granzii, se opresc mai mult asupra trăsăturilor estetice ale spectacolului aflat în promovare. La pol opus sunt grupurile periferice acestui gen muzical, cei ce tind spre celebritate, însă a căror prioritate este comercialul, estetica rămânând în plan secund.

iustin ianauDincolo de mesajul sonor, se implică şi cel gestual, melodic, vestimentar, manifestându-se un intens act de comunicare, determinat şi de confluenţa mai multor culturi, etnii, stiluri muzicale, etc. Ceea ce părea a se pierde definitiv, este omogenizat astăzi în world music. În cazul acestui gen muzical, actul de comunicare reclamă o interacţiune permanentă cu celălalt, acesta din urmă perceput sub toate accepţiunile sale: seamănul, rivalul, străinul, oaspetele, dominantul, dominatul. Atât publicul, cât şi individul îşi pot atribui, astfel, un sentiment de apartenenţă sau îşi pot dezvolta o identitate multiplă. „Accesarea” celuilalt angajează cunoaşterea lui, a culturii, societăţii, locului din care provine, indiferent de scopul interacţiunii.

Este un fel de-a spune „world music”, lăsând loc de interpretări, ambivalenţe, exprimarea omogenităţii prin heterogenitate, a „unităţii prin diversitate” (idee arhipromovată de instituţiile Uniunii Europene). Nu este „curăţată” muzica pentru a scoate în faţă o sonoritate pură, unică; ci flexibilitatea, capacitatea de absorbţie, interacţiunea a cât mai multe straturi sociale şi istorice este scopul urmărit de acest gen.

shannon ceili bandMelodii cu specific popular, împrumutate din alte ţări, au ajuns consacrate, fiind atribuite unor etnii (după cum este şi cazul celebrei piese ceremoniale Hava Nagila, ale cărei origini se află în repertoriul ucranienilor din Bucovina). Pe de altă parte, numeroase formaţii de rock, pop, hip-hop, etc. folosesc fragmente din folclorul altor popoare sau al propriului popor, în compoziţia unor piese ce pot avea ca subiecte o poveste de dragoste orientală, conflictul dintre două religii sau popoare, încercarea de a reda momente dintr-un anumit ritual, consecinţele unui experiment devastator (Hiroşima şi Nagasaki) sau pur şi simplu nevoia de a reînvia vechile melodii.

trei ParaleMuzicii lumii i s-a adăugat elementele specifice momentelor festive, de data aceasta, pentru lumea nouă – care pot fi recunoscute cu uşurinţă de către civilizaţiile surprinse de febra occidentalizării şi cu ajutorul cărora publicul poate primi cu mai puţină strângere de inimă produsul: în secţiunea instrumentală s-au păstrat ustensile precum chitara electrică, setul de percuţie specific formaţiilor rock, orga electronică, fiind introduse, rareori, instrumente din ţara de provenienţă a cântecului; melodia este pliată pe o armonie digerabilă pentru cel ce o ascultă; sunt păstrate obiecte din vestimentaţiile altor popoare, minorităţi, comunităţi.

Vizează o structură multietnică şi multiculturală, evadînd de după gratiile conservatorismului tradiţional, şi subliniind vitalitatea creată de combinarea canonului cu ceea ce aparţine celuilalt, cu alt-ceva. Este o industrie culturală a urbanului, care se manifestă la toate nivelurile claselor sociale. La baza identificării world music-ului se află tehnica citării unui text folcloric muzical şi literar. Nu este exclusă posibilitatea regăsirii unui dans românesc la popoarele asiatice, care au început exploatarea culturală a teritoriilor sud-est europene. Uşurinţa de a călători în alte ţări, apărută în urma mondializării – în cazul nostru şi europenizarea – oferă în primul rând impactul frecvent cu o nouă cultură.

În accepţiunea world music-ului (fenomen cu manifestare preponderentă în urban), este frecvent întâlnită influenţa muzicilor tradiţionale provenite din lumea a treia, dar acum şi din toate culturile tradiţionale din întreaga lume. Omul, pentru setea lui de cunoaştere, aplică şi la descoperirea altor grade de civilizaţie, din nevoia de a-şi completa întregul său profil psiho-socio-cultural.

FUNDATIA SIBIU JAZZ FESTIVAL

CAMPULUI 16, 550126 SIBIU, ROMANIA; TEL +40 369 405490, FAX +40 269 224282,

MOBILE +40 745 787972,

OFFICE@SIBIUJAZZ.EU,  SIBIUJAZZFESTIVAL@YAHOO.COM,  WWW.SIBIUJAZZ.EU

 

Baicea Blues Band

conquette.jpg

Afis_Mircea Vintila 2017.jpg

Afis_Regal Vienez 11 dec. 2017.jpg

Afis_Havasi.jpg

Afis_David Garrett.jpg