GOGOŞI CU FRIŞCĂ
TOŢI ARE DREPTATE 4
Punctul G este în mijlocul Bucureştiului, nu unde
cred toţi bărbaţii
Cercetătorii americani de la Yale – New Haven
Hospital, Connecticut, au ajuns la concluzia că celebrul punct G al femeilor nu există, este un mit. Le-au trebuit
pentru asta 60 de ani de analize cu ultrasunete şi pe probe de ţesut ca să demonstreze că această zonă erogenă nu
poate fi identificată. Cercetarea a fost făcută pentru a răspunde la întrebarea care a suscitat de.-a lungul a şase
decenii interesul bărbaţilor şi femeilor: unde se află punctul G şi la ce foloseşte.
Auzind acest lucru, Mihăiţă Neşu, s-a apucat, acolo
în Olanda, de scris. Evident, editoriale. Pentru că tastatura calculatorului său nu are majuscule decât pentru
litera G, dânsul trimite materialele domnului Golontan de la Gazeta Gsporturilor din Gucureşti. Până aici, putem
spune că lucrurile se desfăşoară într-un ritm normal, întrucât marele fotbalist nu e obligat să ştie multă
carte, văzându-se asta şi pe teren. De aici încolo, însă, este nenorocire, faptele care urmează înscriindu-se în
ceea ce numim de obicei senzaţional, fantastic, nemaiauzit.
Într-o dimineaţă, taman în Londra, tânăra Hazel
Jones l-a auzit pe gagicul ei spunându-i: Hazel, dragă, de ce ai două vagine? Şi-a mai zis: mă-ncurci, pentru că
nu ştiu în care e punctul G. Da’ să vedeţi, stimaţi cititori, ce-a răspuns Hazel. Zice: uite-aşa, de-a dracului şi, dacă vrei să ştii, mi s-a oferit un milion de dolari ca să
joc în filme porno. Şi-a mai zis: nu aşa scăpăm de sărăcie? Şi la final: dar dacă vrei, mă duc să întreb unde am
punctul G, dacă fără el nu poţi să trăieşti. Şi pentru că Hazel, drăguţa de ea, citea numai Gazeta Gsporturilor,
a luat calea României, închipuindu-şi că într-o ţară în care toate alea încep cu G va găsi repede răspuns la
întrebările iubitului ei.
Întâi a bătut la uşa PSD. Un nene i-a spus: punctul G? A fost dat afară. A dat telefon la PDL. O tanti, care s-a
recomandat a fi ministră a turismului, a luat-o în zeflemea: nu-l mai căuta pe G, face foamea pe la evenimentele
culturale ale lui Oprescu. De la UNPR, un militar s-a răstit la ea de la un
geam vişiniu: du-te-n mă-ta cu G-ul tău cu tot. La UDMR era închis, iar la
USL un domn mai gras, costumat în hocheist, i-a zâmbit: cred că este la congresul lui Dan
Diaconescu.
Aşa că, cinstita
Hazel a luat drumul PP-ului. După ce s-a înscris în partid, DD i-a mărturisit: pe domnul Geoană, pentru că
dânsul esta punctual G al României, îl găsiţi în piaţa Universităţii. A mai zis: are o pancartă pe care scrie
“Voi fi cel mai tare om politic din 2012”, semnat G.
Acum, adică când
citiţi aceste rânduri, (cacofonia este intenţionată, are rol de a strecura emoţie în materialul nostru)
britanica Hazel Jones este în piaţa Universităţii în căutarea punctului G. Nu se ştie însă cu care dintre
vagine.
Denis Dinulescu
23 ianuarie 2012
TOŢI ARE DREPTATE 24
12 oct. Mai întâi e că am avut o şedinţă nasoală. Lungă, fără catering, taman la
Buftea. * Ceva cu un lungmetraj, ceva cu scenarii, ceva cu modificat de secvenţe. * Când să plecăm spre Bucureşti,
zice unul: hai, bă, să vedem Melancholia. * Filmul lui Lars von Trier. * Formidabil, copii, formidabil. * Aproape
de capodoperă. * Vorbele n-au niciun sens, trebuie să-l vedeţi neapărat, mergeţi pe mâna noastră. * Noaptea pe
calea Victoriei dăm nas în nas cu Harvey Keitel. Se plimba prin Bucureşti. * Zicem: salut, băi, Keitel, cu ce
treburi pe aici? Zice: filmez până pe 25 octombrie la Ipu, Convicted to live, lungmetraj în regia lui Bodgan
Dreyer. Zice: tu? * Nu i-am răspuns, pentru că convorbirea n-a avut loc, aşa că putem s-o băgăm şi p-aia în care
ne-am întâlnit cu Gerard Depardieu, care filmează cu Keitel. * Laureaţii Nobel pentru economie, Christopher Sims şi
Thomas Sargent, zic că criza datoriei zonei euro este foarte uşor de rezolvat. * Se refereau probabil la declaraţia
lui Gabriel Oprea, UNPR, care a spus răspicat: io nu plec nici din parlament şi nici din funcţia de ministru al
armatei. * Bucurie mare, mare de tot: cauciucurile de iarnă se pun în anumite condiţii, nu suntem obligaţi să le
punem oricum. Am citit legea. * Se redeschide Balşoi Teatr, a cărui renovare începută prin 2005 s-a sfârşit. * La
spectacolul de gală sunt invitaţi Angela Merkel şi Placido Domingo alături de Dmitri Medvedev. *
Cântă Angela Gheorghiu, asta am vrut să spunem şi e mişto. Spectacolul va avea loc pe 28
octombrie şi va fi transmis şi la Bucureşti. * Că tot pomenirăm de UNPR, el se bagă serios în seamă, din
plictiseală sau prostie, şi propune un amendament la Constituţie pentru acordarea dreptului de vot la 16 ani. * Mai
sunt şi alte propuneri uneperiste, cum ar fi: trecerea Dunării tiptil, viitoare probă olimpică, o telegondolă care
să suplinească autostrada Bucureşti Berlin şi cultivarea usturoiului în laboratoare tensiometrice, ştiind că mica
legumă combate puternic tensiunea arterială. * Ultima propunere nu-i rea, aşa că meteorologii britanici ne
atenţionează că iarna care vine va fi o mică glaciaţiune cum nu s-a mai întâmplat în Europa de vreo 300 de ani. *
Şi aşa mai departe.
Denis Dinulescu 13 octombrie 2011
TOŢI ARE DREPTATE
23
Revista Rolling Stones a făcut un sondaj din care trebuia să rezulte cea mai
proastă melodie a anilor 80. * Pe primul loc, We Build this City, cântată de grupul Starships, fondat de Paul
Kantner, fost, culmea, Jefferson Airplane. * Ne bucură că pe locul 7 este Bobby Mc Ferrin cu stupida lui Don t
Worry Be Happy din 1988. * Că de Chris de Burgh cu a lui Lady in Red ce să mai spunem? * Dar uite că ascultătorii
din lumea întreagă ne-au dat dreptate. * Atâţia ani am susţinut acelaşi lucru despre primele 10 locuri ale
surprinzătorului sondaj. * Buuuun. * Răscolind pe sub pernă am găsit două bilete la concertul Amy
Winehouse de la Bucureşti. Le vindem. Cei interesaţi, să ne caute la redacţie. * O capsulă
a timpului a fost descoperită la temelia clădirii Colegiului Medical Bellevue din Manhatan, NY. În ea erau
documente ale vremii, 1897, materiale de la studenţi şi din ziarul New York Sun, 1897, şi o eprubetă cu spori
bacterieni de la un pacient din 1896. * După exemplul celor din 1897, PDL-ul va îngropa, la începutul anului 2012,
o casetă a timpului lângă Casa Scânteii. * În ea vor fi puse secvenţe cu stadionul National Arena din timpul
meciului de fotbal Franţa România, câteva melodii cu Florin Salam, o strategie a USL privind rolul mărarului în
bucătărie, şi planuri referitoare la autostrăzile româneşti. * Organizaţia Mondială a Turismului estimează că, pe
plan mondial, până la sfârşitul anului 2011 numărul turiştilor, cât şi nivelul încasărilor vor creşte cu 4 sau 5 la
sută comparativ cu anul 2010. * Această creştere, se spune negru pe alb, se datorează autobuzelor supraetajate care
fac circuit turistic în Bucureşti. * Orice corp omenesc aşezat pe WC face soneria să sune. Aşa că noi ne ducem să
deschidem şi aşa mai departe.
Denis Dinulescu 12 octombrie 2011
IERUSALIM 2 sau BOB DYLANII
STRĂZII
E dimineaţă şi trebuie să schimbi nişte bani. * Un shekel de-al lor e mai slab ca
leul, vin cam cinci shekeli la un euro. * Pentru asta trebuie să ieşi în oraş. * E deja 10
şi e agitaţie mare. Toată lumea spre Zidul Plângerii. * Din pământ, cu o staţie mică în faţă, cu difuzor încastrat,
apare un nene de 70 de ani cu o bască arabă în cap. * Are şi un microfon la care zice ceva, ni se traduce, despre
viaţa în deşert, printre capre. * Caprele sunt rele, oamenii buni, da’ nu-ş cum se face că tot de la capră beau
lapte, halesc carne. * În basca pe care o are în faţă apar primii firfirici. * Mai la vale, un american de 20 de
ani şi-a adus toate tobele de acasă. * Bate de se aude în tot Ierusalimul. * Treci de el şi dai de un francez, care
cântă la chitară ceva Polnareff. * Vechi, da’ mişto. * Basca din faţa lui e goală. * O babă într-un căruţ de
paralitic are o harfă în faţă. Cântă la ea. E învelită toată în catifea verde, iar pe cap are o tichie roşie cu
funde verzi. Din când în când opreşte corzile harfei, scoate o trompeţică mică şi zice ceva şi din ea. Apoi, voce.
Versurile zic că n-a prea avut noroc în viaţă. Acolo, la ea în Arkansas. Dar de când a venit în Ţara Sfântă e bine.
S-a însănătoşit. * Trecem mai departe. * Apare un rus cu o chitară enormă. * Paranteză: există chitară enormă? * Mă
rog. * Zice ceva ritmat la ea, şi face roată în jurul lui. Sunt zeci de ruşi care apar de nu se ştie unde. Cam cum
apăreau turcii la noi la istorie. * Între ruşii ăştia sunt şi rusoaice. De 17, de 21 de ani. * Asta e altă poveste.
* Ruşii bat ritmul. Pac, pac, pac, pac. * Basca omului se umple de shekeli. * Versurile lui zic ceva de Mediterană,
de altă mare pe care a zburat ca să ajungă aici. * În basca lui s-au făcut cam 250 de shekeli. * Îi luăm şi lăsăm
în loc 50 de euro. * Veselia continuă. * Brusc, câteva tinere localnice cu mitralierele în spate. * Sunt evreice
frumoase foc. Cam 19 ani. Negre la păr, la sprâncene, cu nas acvilin. * Când se fac mari le creşte curul. Cam cât
un fotoliu de două persoane. Ba nu, cât unul de trei. * Începe să plouă, da, da, începe să plouă. * Mărunt, da, da,
mărunt. * Un alt nene, negru abanos, cântă la o balalaică. Este un etiopian. * Zice în engleză şi ivrit ceva,
altfel n-ar înţelege nimeni nimic. Zice: Am venit cu airplein şi rimember ză si şi dă-i cu corzile. * Nu se bea pe
stradă, da’ noi ne luăm un Tuborg şi ne aşezăm lângă singurul evreu mai tânăr care cântă ceva Bob Dylan. * Sună a
Balada lui Judas Priest sau cam aşa ceva. * Bob Dylan vine în iunie în Ierusalim şi omul s-a pregătit. * Este
convins c-o să-l întâlnească şi vrea să-i cânte ceva. * Judas Priest i se pare cea mai uşoară. * Bem berea acolo,
cu el. * Ne amintim de ce am ieşit în oraş şi o luăm spre parcare. * Lângă Hyundaiul nostru un tip cu un acordeon.
* O dă pe başi ca să pară mai grav. * Zice şi cu gura: mama avea perciuni mov, tata nu ieşea din cârciumă, ăla mic
cumva, aia mică ceva (ceva urât) şi când să scoată basca am plecat. * Ne aştepta Lasha. * Lasha este pisoiul
blocului în care stăm. * I-am luat de mâncare din oraş: orez, pasăre, urs, mălai, cartofi, pepeni, salam, pâine,
ceai, mentă, usturoi, falafel, humus, ceva negru da’ bun, vodcă, un vin de căcat dulce ca dracu’, zahăr, era să uit
zahărul, şi aşa mai departe.
Denis Dinulescu 12 mai 2011
IERUSALIM 1 sau
IRI
Mai intai ca harabaia ne-a invartit de vreo cinci ori pe desupra Tel Aviv-ului
pana sa aterizeze, din cauza unei furtuni si asa mai departe. * Cu masina pana la Iersualim si desfacem o sticla de
uiski chiar daca e cinci dimineata. * Televizorul merge pe ProTv International si sunt stirile de la 19 de ieri. *
Apare Irinel Columbeanu si zice ca nu e normal ca avocatii ceva, cutare. Irinel, daca nu stiati, e un tip mic,
inutil, pe care stau tot timpul televiziunile. * Pretenii ma intreaba cu ce se ocupa Irinel. Nu raspundem, pentru
ca nu stim. Si ca noi, nimeni in Romania.* Dimineata bem o cafea israelita buna. * Pe stirile ProTv International
tot Iri zice ceva cu Maruta. * Ca adica ceva cu dreptul la imaginea proprie. Nu spune a cui. * Noi o luam spre
cetate. Spre Mormantul Sfant. Spre Zidul Plangerii. * Preferam sa intram pe Jaffa Gate. In fata noastra coloane de
preoti in sutane. Mii. Moldoveni, rituri elvetiene in uniforme cenusii cu cruci rosii, rusi imbracati in alb cu
niste fetze de Rubliov condusi de preoti inalti de trei, patru metri, oameni purtand cruci in spate pe Via
Dolorosa, cruci pe care nu stim cat se plateste chirie, dar sunt grele si inalte cam cat mine, babe cantand la
laute in numele Domnului, habotnici cu perciuni pana la umeri si cu palarii inalte, eleve de liceu din Germania,
religioase din Noua Zeelanda, australience strambe de caldura, americance cu palarii din cel de-al doilea razboi
mondial, romani cu parizerul in sacosa, etiopieni cu tifoane pe ei, sudanezi cu niste chestii verzi in cap si multe
alte mii de oameni si politisti care au o singura directie: Sfantul Mormant. * Ajungem si noi. * Urcam Golgota asa
cum a urcat-o si Iisus. El n-a mai coborat-o viu, noi da. * Miliardele de oameni si uniforme religioase plang, isi
smulg parul, isi rup toalele pe locul in care Iisus a fost rastignit. * Sirul incredebil de oameni se indreapta
apoi spre biserica interioara, din piatra, unde este inmormantat Iisus. Nu se poate intra. Rusii fac un zid si se
protejeaza. Intai ei, care sunt jde mii, apoi ceilalti. Se formeaza o coada cum nici la ulei in timpul comunismului
n-a existat. Toti incearca sa aprinda o lumanare, apoi, cu lumina dupa ei sa se duca nu stiu unde. Poate s-o bea,
poate sa-si dea foc, naiba stie. * Apoi, pe locul in care a fost coborat Iisus de pe cruce, e o lespede de marmura,
cine vrea isi sfinteste obiectele. * Noi am preferat sa ne sfintim pe noi insine. * De acum suntem Sfantul Denis si
cu asta basta. * Nu-i asta totul cu Sfantul Mormant, dar iesim pentru ca o caldura inabusitoare te face sa cauti o
sticla cu apa. * O gasim si e deja seara. Mergem maine la Zidul Plangerii. * Seara iesim, ca baietii, in Iersualim.
* E o carciuma unde se canta, numita Dan Birman. Dan Birman asta e patronul, un tip de 80 de ani, de 2,20 metri,
fost actor, regizor si alte alea si care a are reputatia ca s-a culcat cu toate gagicile din Israel. Bun, foarte
bun. * Ne asezam, bem Goldstar. * O tipa canta la pian, alta la voce. * Ni se traduce. * E vorba de sentimentele
care-Ii leaga pe evrei de Marea Moarta. * E moarta, da' traieste cumva in ei, in love, ca tipa zice de mai multe
ori love, love sau cam asa ceva, si nu numai ca traieste, dar da un sentiment de siguranta cuiva, ca e bine sa faci
namol la Marea Moarta si asa mai departe iar toate cantecele au aceeasi melodie si nu prea stii cand incepe una si
se termina alta. * Aplauze. * Tipele care canta sunt foarte urate, asa ca ne miscam in alta carciuma unde canta
Shakira. * Din nou acasa obositi. E deja trei dimineata. * Stiri pe ProTv International. * Apare un tip, Irinel,
mic, pe un scaun, si zice ca e normal ca la Buftea ceva, dar nu numai la Buftea cutare, ci si la Izvorani, unde nu
merge ceva care merge, da' aia mica plange sau nu plange si asa mai departe. * Stirile se intrerup brusc si apare
Sergiu Nicolaescu. E reclama la Un comisar acuza, filmul de seara. * Da' pentru noi e dimineataa, asa ca il stingem
si asa mai departe. * A suivre.
Denis Dinulescu
MARELE HIT 5,95% ŞI AŞA MAI
DEPARTE
Situaţia în care Lady Gaga a devenit naşa copilului lui Elton John a fost
următoarea: Lady Gaga a bătut la uşa lui Elton John. Cioc, cioc. Cine e, a întrebat Elton. Io, a răspuns Gaga. Ce
vrei, a zis Elton. Să-ţi fiu naşă, a răspuns Gaga. Okei, vorbisem cu Mircea Băsescu, da’ dacă zici tu!!! Şi aşa mai
departe. * Furioasă că Greta Garbo va apărea pe noile bancnote suedeze şi el nu, Cătălin Botezatu s-a dus la OSIM
şi a zis că vrea şi el pe noua bancnotă românească de 2 lei. Imaginea să-l reprezinte vânzând chiloţi în Obor, cea
de pe faţă, iar cea de pe verso să fie cu el la Polul Nord căutând gagici preistorice. * Sătui de atâtea întâmplări
vesele şi interesante, am dat drumul la televizor. * Pe ecran, Holograf îşi prezintă noul CD: Fericirea e casa ta!!
* E cu clip şi clipul e aşa: Ei ies bucuroşi dintr-o casă şi cântă hitul 5,95% vânzolindu-se cu braţele-n vânt şi
cineva intră tot într-o casă cu zâmbetul pe buze şi aşa mai departe. * CD-ul este scos de Millenium, o casă de
discuri de pe Dorobanţi sau cam aşa ceva. Alte melodii de pe noul CD: Comision de administrare 0%, Viaţa ne inspiră
şi Credit Ipotecar. * Revista People face un clasament al celor mai frumoase femei din 2011 şi ne trezirăm pe
primul loc cu Jennifer Lopez. * Asta în condiţiile în care n-au concurat Dumitru Dragomir, Mihai Gâdea şi Zina
Dumitrescu. Pe locul doi al revistei People este Zac Efron, dar ce folos dacă Adi Minune e la DNA, Emil Boc a
salvat România şi aşa mai departe. * Solistul Van Halen, Sammy Hagar, declară că a fost răpit de extratereştri.
Tipii, altfel drăguţi, l-au dus într-un loc numit Colentina. I-au luat banii, chitara, cardurile, inelele de argint
şi i-au făcut un repertoriu local. Cine trece cu 21 spre Carrefour şi vede un solist cântând la vioară prin
parcările din mall să ştie că este Sammy şi să-i dea patru lei. * Transportul public bucureştean se va îmbogăţi cu
vasele de pe Dâmboviţa. Adică te urci pe barcă la Grozăveşti şi te dai jos la Unirii. Aşa zice Oprescu, încă primar
al Bucureştilor. Pe vas va fi montat un difuzor la care se va auzi incontinent melodia, Pe Valea Prahovei. * După
ce-l va năşi pe băiatul lui Elton John, Lady Gaga doreşte să devină jurnalistă. Vom vedea dacă la Sunete este loc
şi vă vom anunţa. * Acu’, dacă tot v-am făcut un tur de lume, şi dacă tot vine Paştele, vă anunţăm că noi plecăm la
Ierusalim şi că vă vom scrie de acolo. * Cu ocazia asta vă urăm Paşte Fericit şi aşa mai departe.
Denis Dinulescu
14 aprilie 2011
WIKILEAKS BAGĂ ZÂZANIE LA “ARTA
SUNETELOR”
O telegramă WikiLeaks ne dezvăluie faptul că România se află în plin
scandal. Scandal care va reuşi s-o scoată din criză. * Primul se referă la faptul că Aura Urziceanu s-a şucărit
tare rău pe actorul Cristian Văraru care a făcut-o ţigancă. * Solista a declarat, cu sabia în mână, că va tăia
capete, că va asasina toată muzică de jazz din ţară şi se va stabili definitiv în alt colţ al lumii şi asta pentru
simplu motiv că ea nu este ţigancă. * Deşi marea majoritatea celor care o cunosc zic că da. * Faptul că Aura nu va
mai cânta în ţară va face să se prăbuşească BVB-ul (Bursa adică), leul să ajungă la 9 unităţi pentru un euro iar
benzina, aşa scumpă cum e, să fie folosită ca bere, întrucât la 5 lei e mai ieftină ca la Blues Cafe. * O altă
telegramă WikiLeaks ne întristează şi mai tare: Niko s-a hotărât să nu mai cânte nici ea, pentru că, la cei 41 de
ani ai săi îşi doreşte un copil şi până nu-l face nu mai scoate un sunet. * O să ne pară rău de tot. * Un al doilea
scandal de proporţii ne este devoalat în Wikileaks-ul de sâmbătă: Pepe a început să cânte din nou. * Ce, n-are
importanţă, pentru oameni de-alde noi el n-a cântat niciodată nimic, dar omul renaşte sub ochii noştri datorită
scandalului bine regizat dintre el şi Oana. * Ai n-ai treabă, vine Bregovici prin Bucureşti. * L-a luat Florin
Salam în maşină şi l-a dus pe nu ştim unde. * Am aflat, tot din Wikileaks-ul ăsta, că Florin Salam se va plimba şi
cu Pat Metheny pe litoral, unde-l va duce la Muzeul 3rei Sud Est de care marele chitarist american este
îndrăgostit. * Sahtior Doneţk face 75 de ani. * Ocazie cu care pe stadionul lor va cânta Lady Gaga. * La 75 de ani
şi-o lună va cânta Copilul de Aur, la 75 de ani şi două luni vor cânta Dan Bursuc şi Daniela Nane, şi tot aşa până
la vârsta de 99 de ani, patru luni şi două zile sau cam aşa ceva. * Filarmonica Regală din Londra a cântat timp de
trei ore în faţa unui strat de flori pentru a le favoriza creşterea. Orchestra a interpretat Simfonia 40 în sol
minor de Mozart. * După succesul londonez, spune Wikileaks, Filarmonica engleză va fi
angajată în maternitatea Giuleşti, unde sunt abandonaţi mulţi nou născuţi, pentru a le favoriza creşterea. * După
care, noi ne-am suit în maşină şi ne-am dus la Sibiu, unde am fost invitaţi la premiera cu D’ale Carnavalului, de
I.L. Caragiale, în regia lui Silviu Purcărete. * Spectacol excelent. * Se dovedeşte, pentru a câta oară, că acest
cel mai mare dramaturg necunoscut din lume, a surprins foarte bine esenţa poporului român: traducerea. * Traducere
în sensul de înşelat. * Nevasta spiţerului e tradusă cu Bibicul, soţul traduce cu tutungioaica, inginerul cu
secretara, doctorul cu asistenta, şefa cu subalternul, vecina cu vecinul şi uite-aşa o ţară întreagă nu se gândeşte
decât cum să-şi traducă partenerul, pentru că întotdeauna omul lângă care trăieşti e chel, gras, are picioarele
scurte, ţâţele mici, bani puţini, face mulţi copii, nu se uită decât la manele şi aşa mai departe. * Câteva
rezolvări inteligente, de exemplu Didina este făcută din trei personaje reale, fac din spectacolul de două ore unul
agreabil, care te ţine în scaun deşi ştii toate replicile lui Crăcănel sau ale Miţei Baston. * Mergeţi şi vedeţi. *
Emisiunea Românii au talent demonstrează că ţara noastră e toată un cântec. * Aşa că noi, cei care ne mai ducem la
câte un Aldi Meola, suntem în plus. * Shakira nu mai are ce căuta pe stadionul Bernabeu, pentru că are o relaţie cu
Pique. * Dintr-o telegramă WikiLeaks adresată domnului Radu Lupaşcu aflăm că dânsul, managerul Artei Sunetelor, a
invitat-o pe solisă la Bluz Cafe, că aici are ce căuta. * WikiLeaks de luni, 4 aprilie, scrie că Shakira va
interpreta în Pasajul Victoria melodia Trandafir de la Moldova şi aşa mai departe.
Denis Dinulescu 04 aprilie 2011
ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE
RĂZBOI
Gagica ne roagă să punem cd-ul cu polonezii de la
Riverside, ca să ne dezbrăcăm pe muzică şi să ne aruncăm în mrejele unui erotism vesel şi calculat. * N-a fost
posibil, pentru că exact în acea clipă preşedintele Băsescu a spus că România pleacă la război contra Libiei. * Noi
nu suntem combatanţi, dar ca jurnalişti ne putem duce. * Aşa că ne-am luat legitimaţiile de la ARTA SUNETELOR,
ne-am luat raţia de marmeladă de la dl Radu Lupaşcu şi ne-am prezentat pe fregata Regele Ferdinand. * Pe punte
observăm un singur tun. * Facem şi noi un mic Q&A ca să ne dumirim de ce singurul tun este bătut în cuie, el
nerotindu-se, ci stând tot timpul îndreptat către România. * Aflăm: Din afară nu ne ameninţă nimeni, n-avem
duşmani, nu mai trăim, după cum observaţi, pe timpul lui Ştefan cel Mare, tunul este îndreptat către ţară pentru că
de acolo vine cea mai mare ameninţare. * Pentru că din ţară vin ştirile cu matrapazlâcurile celor de la putere şi
opoziţie, în ţară se află dosarele celor şantajabili care trebuie să voteze într-un anumit fel, în ţară se ştie
exact cum se cheleşte România de păduri de ne-ntrebăm de ce suntem inundaţi şi ni se schimbă clima, din ţară vin
minciunile cu tirajele ameninţătoare ale unor jurnale tipărite, din ţară vin veştile cu spălări de bani, cu vameşi
necinstiţi, manipulări cu Pepe şi Oana, cântece strâmbe de muzică uşoară românească, care te trimit direct la
spital, şi aşa mai departe. * Şi-atunci, continuă căpitanul fregatei Regele Ferdinand, unul Nemo, nu-i dăm numele
real ca să nu-l afle Gaddafi, noi tragem în toţi cei care vor să afle o fărâmă de adevăr. * Mi se repartizează o
cabină pe culoarul care duce la sala de mese. * Toată suflarea fregatei era la televizor. * Un analist militar nu
ne explică de ce fregata nu are elicopter, ci ne arată că aceasta pluteşte. * Alt analist militar zice că fregata
noastră nu este în stare de nicio bătălie, nu ne explică însă de ce a fost cumpărată în cazul ăsta. * Un analist al
puterii zice că dacă soldaţii sunt cuminţi în timpul misiunii o să vină Oana Zăvoranu să le cânte. * Un altul face
sâc opoziţiei, urându-i ca atunci când nu va veni la putere să facă bani şi mai mulţi stând pe margine. * Ne dăm
seama astfel că suntem în pragul celui mai fascinant reportaj de război din presa română. * Vin zorile. * Fregata e
tot în portul Constanţa, nici nu ştim dacă ea va ajunge vreodată la Tripoli, dar asta e altă poveste. * Pentru că
nu putem dormi, ne punem filmul românesc „Bună, ce faci?”. * Scenariul labil, regia pe dinafară, umorul lipsă fac
din această „comedie romantică” o prostie de film. * Aşa că am ieşit imediat pe puntea superioară şi am cerut
căpitanului, unul Nemo, să ne lase să armăm tunul şi să tragem în cei care au luat comisioanele pentru fregatele
astea inutile. * Nu ne-a lăsat, dar reportajul nostru va continua chiar cu riscul vieţii
noastre.
Denis Dinulescu 25 martie
2011
SATCH
Lumea e supărată rău pe Mariah Carey şi pe Nelly Furtado că au luat de la
urâtania aia de Gaddafi câte un milom de dolari ca să-i cânte. * De parcă banii lu’ paranoicu’ ar fi de lepădat. *
De parcă, dacă nu ar fi izbucnit trebile alea pe acolo, nu s-ar fi dus şi Lady Gaga, Hot Chili Peppers sau Florin
Salam. * Laurenţiu Duţă revine în muzică. * Să te ţii, pentru că celebrul constănţean a
scos câteva hituri de care s-au interesat Djam Karet, The Dreggs şi Rammstein. * Deci, dragii mei, a fost o
săptămână neinteresantă, aşa că vă voi povesti ceva mişto. * Plec într-o dimineaţă din Hayworth, colonia română din
San Francisco, spre Berkeley. * Se întâmpla fix în iarna lui 2003. * Eram invitat de o prietenă să fac audiţie la
ora de muzică a lui Joe Satriani din cadrul Universităţii Berkeley. Ajungem. * Poarta universităţii ne este barată
de doi indivizi care stau la o distanţă de 10 m unul de celălalt. * Dacă dai să intri, un cuţit aruncat între ei
îţi trece pe la ureche. * Băieţii nu te lasă până nu le pui în bască un dolar. * Mă conformez. * Parcul uriaş al
universităţii este de poveste. * Multă iarbă, clădiri de secol 19, cochete, care adăpostesc facultăţile de chimie,
limbi, matematică, fizică. Studenţii stau pe iarbă, fumează haşiş, cântă la chitară în aşteptarea profilor. *
Ajungem în dreptul sălii de muzică, unde pe Satriani îl aşteptau vreo 200 de tineri din toate naţiile pământului.
Toţi cu chitări sofisticate la ei, alţii cu chitări reci de prin nu’ş ce ţară. * Stăteau pe iarbă şi povesteau de
ultimile concerte Grateful Dead, de ultimul disc al lui Satriani, Live in San Francisco. * Unii bibileau la chitară
solouri Zeppelin, Hendrix, Vai sau Stern. * Deodată, toată adunarea s-a sculat în picioare. Unul din studenţii
negri a strigat: Vine Satch. * Pentru prietenii cei mai apropiaţi şi pentru studenţi, Joe Satriani este Satch. * Am
intrat şi eu în sala de curs odată cu ei. * Nu m-a întrebat nimeni nimic. * La interpelarea cuiva mai nou, Satch
povesteşte de grupul G3, fondat de el împreună cu Vai şi Petrucci. * Un grup la fel de puternic ca cel al babanilor
lumii, G20. * Apoi, ca să destindă atmosfera, Satch povesteşte cu umor o întâmplare din viaţa unuia din elevii săi,
Kirk Hammet, Metallica. * Îşi acordează chitara şi ora poate începe. * Cântă ceva de pe noul Yardbirds, Birdland,
unde a fost solo. * Tehnica sa excelentă pare simplă când îl priveşti: face un legato rapid, apoi, cu amândouă
mâinile execută un filet arpegiu. Urmează procedeele picking supleant şi cules de mătură. * Toată suflarea e pe jos
de admiraţie. * Fără păr în cap, înalt, Satch vine în mijlocul clasei. * Arată la întâmplare un student. * Tânărul
cântă ceva din primul turneu mondial al lui Satch, cel cu Mick Jagger din 1988. * Explică ce face. * Următorul
student. Acesta merge pe Jeff Beck. Altul pe Santana. * Dialogul e deschis, electric, pentru că fiecare bancă are
priză iar firele sunt conectate la nişte Marshalluri cât casa aflate la catedră, aşa că se aude în toată
universitatea. * La final, Satch zice că vrea să-şi facă un supergrup, şi că unii dintre studenţii lui ar putea
avea loc în el. * Deocamdată, în Chickenfoot, numele grupului, vor evolua câţiva Van Halen, Sammy Hagar şi Michael
Anthony, precum şi baterisul de la R.H. Chili Peppers, Chad Smith. * Ora s-a terminat şi eu
ardeam să pun în întrebare. * Am pus-o. * Satch mi-a spus cum s-a apucat de chitară: Eram, domnule Denis, la
antrenament. Aveam 14 ani şi credeam că fotbalul e viitorul meu. Pe stadion s-a anunţat brusc că a murit Jimi
Hendrix. M-am ridicat de pe bancă, şi spre surpriza tuturor de acolo am declarat: Eu va trebui să continui. * M-am
dus direct la primul magazin de muzică din oraş şi mi-am cumpărat o chitară. * Restul se ştie.
Denis Dinulescu 5 martie 2011
PORTRETUL ASCULTĂTORULUI
ROMÂN
Scotocim monitorizarea Mediaforest făcută pe Bucureşti până la 1 martie, 2011.
Adică vrem să vedem ce muzică ascultă „boborul”, cel căruia i se dedică fel de fel de „sunete” mai ridicole, mai
babane, serioase sau nu, Eurovizioane, Mămăi şi Cerbi. * Ia să vedem. * Locul 1, Shakira, cu Loco, 2, Rihanna, cu
Only Girl, 3, Puya-fet/Conect-R, cu American Drim, 4, Akcent, cu My Passion, 5, Caro Emerald, cu A night like this,
6, Andra, cu Something New, Tine Tempah Feat Eric Turner, cu Written in the stars, 8, Roa, cu Ne place, 9, Duck
Sauce cu nu ştim ce, şi 10, DJ Sava, Raluca, cu Love you. * Mai sunt Dan Bălan, 17, Inna, 24, Liviu Hodor, 27,
Alexandru Stan, 36, Alex Vedea, 39 şi Xonia, 44. * Ce rezultă de aici? Nu rezultă nimic, dar după această
monitorizare noi putem face portretul ascultătorului român de muzică uşoară. * Ascultătorul român este un băiatfată
îmbrăcat decent, cu blugii rupţi, pantofii scâlciaţi, telefoane de ultimă generaţie, cu multe cuvinte engleze în
uz, cum ar fi „mă fuck pă clubul tău”, „căcam-aş în solistica ta de chitară” sau „Inna e guristă bună, nu ca fuck
you” şi aşa mai departe. * Ascultătorul român nu ascultă muzică uşoară acasă, ci numai în cluburi sau în lume, ca
să vadă colegii că ştie cine e Cotabiţă, Celentano sau Rita Pavone. * El ascultă serios acasă numai Irina Loghin,
Pepe, Bere Gratis, Holograf şi băieţii ăia de la Măruţă pe care nu ştim cum îi chiamă, altfel îi dă mama cu papucii
în cap. * Şi-atunci? Păi, atunci rezultă clasamentul de mai sus, care ne indică faptul că,
pe viitor, aceşti ascultători tot pe Ion Iliescu îl vor vota. * Giulia a lansat la radio un nou single: Underrated
Love. Crainicul ne spune că, pentru clipul pe care-l vom asculta ne vom bucura s-o vedem pe Giulia goală în pat. *
Cum o fi să vezi la radio o gagică goală nu ştim, da’ crainicul ăla tre’ dat afară neapărat. * În sfârşit. * O să
râdeţi, dar ne-am dus la Teatrul Tănase, ca să vedem muzicalul „O premieră furtunoasă”. * Nu intrăm în amănuntele
unui spectacol foarte prost. Vrem să menţionăm doar coloana sonoră a lui Marius Ţeicu. * Coloană cu care, pe noi,
ne-a surprins. De la stupidele melodii cu Angela Similea sau Stela Enache ale anilor 80 din secolul trecut, Ţeicu a
trecut la melodii şlăgăroase, hituri mişto, care te făcea să nu regreţi banii de bilet, dovadă că omul a luat
premiul Uniunii Muzicologilor şi Compozitorilor pe 2010. Bravo!!! * Californienii de la Maroon 5 îşi încep turneul
european din 2011 la Berlin. * Ştim din sursă sigură că au fost invitaţi şi de Sorin Oprescu să cânte la
inaugurarea pasajului Basarab, între 10 martie 2011 şi 10 martie 2012. * Vă daţi seama ce va însemna să cânţi un an
pe un pod din România. * Asta, dacă va fi dat în folosinţă în 2012, altfel!!!! * La Londra o expoziţie fabuloasă:
40 de ani de Queen. Din câte ştim, redactorul şef al acestei reviste, Radu Lupaşcu, are bilete reduse, 10 lei,
pentru cei care vor să meargă la acest mişto eveniment. * În banii ăştia sunt incluse deplasarea, masa şi casa. *
Lady Gaga în fundul gol prin New York la lansarea single-ului ei, Born this Way. * Aşa îşi va lansa şi Elena Udrea,
în Bucureşti, single-ul Scula prea mică a lui Claudiu Bleonţ atrage turiştii. * Şi aşa mai departe.
Denis Dinulescu
28 februarie 2011
EDITORIAL DE WEEKEND
BASM S.F. CU TURIŞTI AMERICANI
După cum am aflat, fraţii Barak s-au despărţit. Mu este în spital undeva în Germania, iar Obama are
probleme cu turiştii săi. Nu puţini. Câteva milioane. * Ei bine, aceşti turişti erau obişnuiţi să turisteze
în Egipt. Acu’ pe Egipt l-a luat dracu’. * Aşa că simţind oportunitatea, autorităţile române au agitat frunza
mioritică şi s-au trezit cu turiştii americani la Bucureşti. * Lucru nu rău, dacă ne
gândim că autobuzele cu etaj fuseseră promise de Oprescu, deci existau pe undeva. * Până să apară însă,
americanii au fost instalaţi pe capotele unor RATB-uri şi plimbaţi aşa prin capitală. * Li s-a arătat întâi
traseul genţii cu bani din vamă la liderul sindical. Stupoare însă, liderul sindical lua geanta, îşi trăgea
dreptul şi o ducea mai departe la şeful de partid. * Apoi, au fost duşi în celula în care dormea de opt ani
Marius Ungureanu. Americanii şi-au scos aparatele foto, reportofoanele şi l-au înregistrat pe bătrânul vameş
de la Giurgiu spunând: Am dormit aşa de mult că am uitat să vă spun că mi-au promis ăştia că mă scapă de
câţiva ani dacă zic că geanta cu bani e la Vasile Marica. * Uşor se face ora unu şi trebuie luată o pauză.
Americanii sunt băgaţi în câteva cinematografe de pe bd. Elisabeta. * Sălile sunt primitoare, pline de
seminţe şi resturi de halva. * Apare un activist de partid, care le spune că e ruşinos ca bursa germană să
fuzioneze cu bursa americană. Americanii din sală trebuie să fie conştienţi că numai bursa română este de
nivelul celei niuorkeze prin faptul că numai la Bucureşti se pot tranzacţiona acţiuni Academia Caţavencu,
Daniela Crudu, Cătălin Botezatu şi Elodia. * Americanii plâng şi-şi dau seama că se află într-un colţ de lume
greşit interpretat a fi ţigănia Europei. * Activistul continuă: Nici cu infrastructura nu-i aşa. Au venit
chinezii, deci în două zile vom avea cele mai tari autostrăzi din Europa, iar una din ele va lega neaparat
Bucureştiul de Seattle, ca românii să poată ajunge mai uşor să se îmbarce pe Boeing. * În final, activistul
de partid împarte fiecărui turist un chestionar. Cu câteva întrebări: E bun un premier tehnocrat pentru
România? Da’ unu’ manelist? Da’ Florin Piersic că tot are stea nu se ştie unde, pe umeri sau în piaţă? Da’
Monica Macovei? Da’ Călin Georgescu? Da’ nimeni? * Răspunsurile turiştilor americani, simţind manipularea, au
fost cele aşteptate de „autorităţile” române îmbrăcate în ghizi: 20% l-au indicat pe Eminem. 11% pe Shakira.
40% pe Beckham şi nevastă-sa. 13% pe Colin Firth. 60% pe JLo. * E frig acum când turiştii americani sunt la
Bucureşti. * Se pregătiseră pentru Egipt şi n-au la ei decât câteva cămăşi cu mânecă scurtă, pantaloni scurţi
şi pliante care dezinformează totul despre Bucureşti: Precum că e un oraş curat, că poţi lăsa punga cu bani
la răscruce şi o găseşti tot acolo şi peste două săptămâni şi aşa mai departe. * Ca să-şi încheie apoteotic
escapada de la Bucureşti, turiştii americani sunt duşi la Carul cu Bere. * Un car cum nici egiptenii n-au. *
Aici, urlă atât de tare orchestra, că săracii turişti fac apoplexie şi sunt căraţi de urgenţă la avion. * Şi
aşa mai departe.
Denis Dinulescu 16 februarie
2011
TRIBUTE TO ROLLING STONES ŞI CÂTEVA
NEVESTE
Suntem aproape siguri că vă întrebaţi ce facem noi atunci când nu scriem la
rubrica din Arta Sunetelor. * Şi aşa mai departe. * Păi, noi facem aşa: Întâi ne-am dus la Hard Rock Cafe la
aniversarea de trei ani a stabilimentului. * Invitaţi speciali, băieţii din trupa italiană Satisfaction, care urmau
să cânte în seara cu pricina numai repertoriul Rolling Stones. * Au făcut-o foarte prost, aşa că decât să recunoşti
Angie, Satisfaction, Rainbow sau Dandelion mai bine te lăsai păgubaş. * Am avut curiozitatea profi să vorbesc cu
trupa după concert. Mă interesa cum plătesc ei drepturi de autor, dacă-l cunosc pe Mick Jagger sau dacă au vinilul
cu Sticky Fingers. * Păi, nu plătesc, mi-a spus vocalistul Luca. Trupa Satisfaction pe care o vedeam noi la
Bucureşti s-a adunat numai pentru proiectul de la Hard Rock Cafe, şi cum în România lucrurile sunt mai uşoare nu
s-a pus problema de drepturi de autor. Iar de cunoscut, ei nu cunosc nici un Stones decât de la televizor.
* Aşa că noi ne-am dus la teatrul Metropolis să vedem muzicalul Nevestele vesele din
Windsor, de W. Shakespeare, regie A. Tocilescu. * Nu ne interesa piesa, subiectul e desuet, plictisitor, ci felul
în care se înţelege ideea de muzical în România teatrală. * Păi, nu se înţelege. *
Cântecele lui Nicu Alifantis sunt puse unele după altele fără nicio unitate, fără nici cea
mai mică pricepere de fapt. * Parcă eram la Eurovision, actorii intrau, cântau, cine bătea
din palme bătea, cine nu, nu, dar asta nu te făcea să înţelegi ceva din piesă, nici dacă
Falsatff nu ştiu ce, nici dacă doamnele Page şi Ford făceau farsele ca să ia salariul de la teatru sau naiba ştie
de ce. * Şi aşa mai departe. * Am răsfoit după aceea ratingurile de media pe luna ianuarie 2011. Vroiam să vedem ce
teveuri, adică cum a venit Kanal D pe III după Pro şi Antena 1, ce radiouri, ce presă sunt pe primele locuri. * Aşa
am aflat că Pietricia FM din Vaslui a fost vândută şi că tot judeţul este în doliu, pentru că celebrul post de
radio a încăput pe mâna maneliştilor cutare, nu pe cele ale maneliştilor cutare, care erau
mai mişto. * Şi aşa mai departe. * Din nou la Bucureşti Gotan Project. * Tipii vin atât de des încât pe viitor vor
interpreta numai cântece româneşti din sudul Carpaţilor. * De ce din sudul Carpaţilor? Nu ştim, dar aşa ne-a venit.
* P-ormă, cum să te lase rece revoluţia din Egipt? Ne este dată atât de des la ştiri că te întrebi cu ce rost, cu
ce folos? Vrea cineva să ne spună ceva cu acest lucru? Şi dacă da, cui? * În orice caz, e o revoluţie urâtă, fără
balcon, fără Paţurcă, fără Jos Iliescu şi ţine şi mult. * Şi aşa mai departe. * NASA a descoperit un nou sistem
planetar. * Vag, prin telescop se vede Alice Cooper vânzându-şi CD-ul Trash. * Sau Constrictor. * Într-o piaţă, în
care vin nişte unii cu păr lung. * Dacă ştergi mai bine lentila telescopului îţi dai seama că nu este Alice Cooper,
pe care nici măcar nu-l chiamă Alice Cooper, ci sunt fraţii Dolănescu împărţindu-şi noul sistem planetar pe care
tatăl lor li l-a lăsat moştenire. * Sau nu li l-a lăsat, asta nu se înţelege prin telescop oricât ai şterge
lentila. * Şi aşa mai departe.
Denis Dinulescu 4 februarie 2011
PĂI, ORI ACD ORI AC/DC, NUMA’ SĂ ŞTIM ŞI NOI
Noua alianţă de centru dreapta, ACD, nu este împlinită până nu mai conţine o
direcţie: Stânga. * ACDS sună mai bine, deşi stânga nu reprezintă o idee de bunăstare a românilor. * Stânga este
doar o direcţie în Buşteni atunci când întrebi poliţistul unde este Dihamul. * Ar fi mai bine ca în coada lui ACD
să fie pus Î, ACDÎ. Î-ul însemnând înapoi. Pentru că România este singura ţară din lume care merge baban înainte pe
un drum care duce înapoi. * Dar şi mai bine ar fi ca alianţa să poarte numele de Alianţă de centru dreapta dreapta,
ACDD. A doua dreaptă în cazul acesta ar imagina un drum al ţării mult mai la dreapta decât dreapta ştiută până mai
ieri, o a doua dreaptă care ne-ar duce la Marea Neagră, acolo unde putem vedea liniştiţi cum litoralul se surpă. *
Dar tot aşa de bine, alianţa s-ar putea numi Alianţa de centru dreapta centru, ACDC. Despărţim din motive
deontologice AC de DC cu un slash, AC/DC, şi avem un grup puternic de rock care să candideze la prezidenţialele din
2014. * Dan Voiculescu, drums, Victor Ponta, guitar, Crin Antonescu, bass, şi Dan Voiculescu, vocal, ar reface
Contractul pentru România, cel pierdut de preşedintele Emil Constantinescu, adică l-ar îmbunătăţi vreo 200 de ani
până când românii vor ajunge Europa din urmă. * Când o vor ajunge, o vor găsi plină de chinezi. * Şi-atunci de ce
s-o mai ajungă? Să-i dicteze chinezii Elenei Udrea? Să facă ei infrastructură? Să asculte ei telefoanele?
Haida-de!!! * Mai bine nu mai ajungem pe nimeni din urmă şi vorbim cu Brian Johnson, Angus Young, Malcom Young,
Cliff Williams şi Phil Rudd să facă o formaţie în România cu care să se prezinte în fiecare an la Eurovision. *
Formaţia ar purta diverse nume: Bere Gratis, Holograf, Cream, Fetele alea nu ştiu cum le zice, da’ cântă mereu la
întâlniri diplomatice, Viorica din Clejani, Delia Matache şi Florin Salam. * Da, Florin Salam, pentru că este
singurul solist român, care s-a auzit pe BBC. * Sau al doilea. * Şi-atunci, noua alianţă politică menită să scoată
România din rahat s-ar putea numi Alianţa de Centru Dreapta Centru cu Florin Salam la BBC, AC/DC cu FSBBC. *
Şi-abia atunci Florin Salam ar putea compune şi lansa Iron Mann 3. * Cu melodii ritmate în care să fie vorba de
gaura neagră numită România, gaură în care dispar toţi banii europeni, neeuropeni, ai noştri, ai voştri, de
dreapta, de stângă, într-un cuvânt orice fel de bani. * Cel mai mare tablou din lume va fi pictat de pictorul român
Raoul Neret, din Hunedoara, în munţii Bucegi. * Pânza îl va reprezenta pe Ion Iliescu cântând la
lăută în chinezeşte. * A suivre.
Denis Dinulescu 20.01.2011
Mult TOP şi puţin
Vai
Ne uităm pe Top-ul filmelor româneşti din anul 2010. De curiozitate?
Da. * Top care este alcătuit după numărul de spectatori plătitori de la 1 ian până la 1 dec 2010. * Ia să vedem:
Locul 1, Eu când vreau să fluier, fluier, 52.644 spectatori. Locul 2, Poker, 24.234 spectatori. Locul 3, Nuntă în
Basarabia, 11.457 spectatori. Locul 4, Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu 10.054 spectatori. Locul 5, Morgen,
9.778 spectatori. Locul 6, Marţi după Crăciun, 8.633 spectatori. Locul 7, Kapitalism, reţeta noastră secretă, 8.121
spectatori. Locul 8, Websitestory, 7.315 spectatori. Locul 9, Medalia de onoare, 4.190 spectatori. Locul 10,
Felicia, înainte de toate, 4.010 spectatori. * Cifrele sunt exacte iar mai jos n-are rost să ne uităm că devine
jenant. * Exemplu fiind Caravana Cinematografică cu vreo 2.000 de spectatori într-un an, iar pe ultimul loc Despre
alte mame cu 500. * Aşa că, firesc, se pune întrebarea: Cui foloseşte sau la ce foloseşte filmul românesc. * Să
zicem mai întâi că foloseşte să ne cunoaştem pe noi însuţi. Pardon, înşişi. Nu, corect e: însele. * Dar nu este
aşa. * Filmul românesc nu foloseşte la nimic. * Cu banii obţinuţi de la CNC se fac doar nişte vile şi cam atât. *
Se iau şi nişte premii, ca să fim corecţi. * O dezbatere dacă am putea găzdui pe site-ul acesta ar fi mişto. * Aşa
că ne-am dus la Steve Vai. * Care a început cu o surpriză: George Baicea la deschidere. * Ritmul alert, modern,
riff-ul de mare chitarist, solourile imprevizibile şi neliniştitoare au făcut ca cele două sau trei piese ale lui,
de fapt ale lor, pentru că era acompaniat de un basist cu nimic mai prejos, să fie prea puţin pentru cât ne-am
dorit, chiar dacă urma Steve Vai. * Şi a apărut maestrul, desigur. * Cu orchestră de coarde, nene, cum mulţi n-au
văzut pe viu. * Sala s-a umplut brusc. * Toată omenirea aştepta Talisman. * N-a fost să fie Talisman, dar au fost
altele mai mişto sau la fel. * Cele patru baterii percuţii s-au impus de la început. Au dat
linie, forţă, ritm colosal. * Vioriştii, suflătorii au punctat şi ei cu eleganţă, discreţie, profesionist solourile
lui Steve Vai. * Despre Vai ce putem să spunem? * A fost unul din cele mai bune concerte Vai pe care le-am văzut. *
Asta a simţit şi sala. * Omul n-a putut să plece de pe scenă decât după trei bisuri. * Apoi, ne-am dus la teatru. *
Nimic interesant.
Denis
Dinulescu 10 decembrie 2010
DE LA LAURIE ANDERSON LA ION ILIESCU VIA VICTOR
REBENCIUC
Un tip şi o tipă stau de vorbă într-un bar din Berlin. Ea este chelneriţă, el, un
tânăr actor care tocmai a căpătat un rolişor într-un film al lui Fassbinder. * Se şi iubesc, nu numai că el
vine să halească clătite în barul cu pricina. * Printre două serveli pe la mese şi trei clătite, tinerii
îndrăgostiţi pun de-o discuţie. Întreabă el: Ce este istoria? Ea zice: E ceva pe care o cărăm după noi, o
mizerie care vine din trecut şi nu ne dă pace. Ar fi mai mişto ca această mizerie să vină din viitor şi
atunci poţi alege. * Lămurind chestia cu istoria., cei doi se sărută, că de fapt asta contează. * Sau:
Fratele meu este chelner într-un fast food niuiorkez. Într-o zi, la o masă s-a aşezat nu ştim care Împărat.
Să zicem Împăratul Cenuşiu. Împăratul a spus: Hai cu mine pe acoperişul lumii să-mi vezi Împărăţia. Şi
fratele meu s-a ridicat şi s-a dus cu Împăratul. Au văzut stelele. Chestia cu stelele, zice Împăratul, este
că sunt atât de departe că omul nu le poate face niciun rău. * Lourie Andreson, 64 de ani, îşi spune
poveştile cu voce egală, caldă, emoţionantă. * Dacă nu eşti familiarizat cu basmele gagicii, dacă nu
apreciezi fantasmul poveştilor solistei americane n-ai ce căuta la concertul ei de la Bucureşti. *
Acompaniindu-se cu un sintetizator şi o vioară, Laurie Anderson a ţinut lumea din sală într-o calmă, caldă şi
tandră reverie. * Apoi, ca tot românul cârcotaş, ne-am dus la Medalia de Onoare, ultimul film al lui Călin
Peter Netzer. * Adică, vezi Doamne, să ne bucurăm că a mai dat-o unul în bară cu filmul românesc. * Dar n-a
fost aşa. * Ne-a fost dat să vedem cel mai bun film autohton al ultimilor 5, 6 ani, de la California
Dreamin’, şi spunem asta ştiind că peste noi au trecut şi 4,3,2 şi Fluier, fluier. * Povestea-i aşa: Un
pensionar simpatic, Ion Ion, alias Victor Rebenciuc, primeşte o medalie de onoare ordinară comemorativă a
WW2. Această tinichea îi schimbă omului nostru viaţa. Viaţă încărcată de banal, de turnarea propriului fiu la
securitate înainte de ’89, de neplata chiriei, de vodca ascunsa în bazinul wc-ului, de o nevastă, excelentă
Camelia Zorlescu, care nu vorbeşte cu el şi aşa mai departe. * Medalia îi este înmânată eroului nostru de
însăşi Ion Iliescu, căruia Ion Ion îi dă un plic în care este o reclamaţie a administraţiei blocului în care
stă. Privirea mândră, tâmpă, vicleană, cretină a proaspătului medaliat, cănd îl urmăreşte pe Ion Iliescu
trecând printre soldaţi la Palatul Cotroceni, face din această secvenţă una antologică. De altfel, Victor
Rebenciug poate concura liniştit cu Ion Ion la premiul pentru rol masculin de la Oscar sau Cannes. * Pur şi
simplu, actorul face antologie dintr-un rol imaginând un bătrân al zilelor noastre, 1995: un om lipsit de
speranţă, şmecher cum e tot românul, restanţier, scandalagiu şi aşa mai departe. * Medalia îi este într-un
final luată lui Ion Ion. A primit-o ca urmare a unei confuzii. Lumea lui Ion Ion se prăbuşeşte în acest
moment. La aproape 80 de ani ajunsese cineva din cauza tinichelei, acum a reintrat în mediocritatea
cotidiană. * O colosală dramă, pe care Victor Rebenciuc o duce magistral la capăt. Cu căldură, cu duioşie, cu
nerv. Bravo lui. * Mai multe nu putem spune, mergeţi şi vedeţi filmul. * La premieră, o grămadă de lume l-a
aşteptat pe Ion Iliescu, care n-a venit. * N-a pierdut nimeni nimic, pentru că nu despre el era vorba. *
„Iniţiativa Turcan” este o primejdie pentru noi. * Ea se referă la media şi zice că 40% din grila teve sau
radio naţional să conţină muzică românească, inclusiv uşoară. * Nasol. * Ţinând cont că nivelul componistic
indigen a rămas la nivelul anilor 50, la cântecele lui Aurelian Andreescu, vă daţi seama ce ne aşteaptă. *
Semnatar şi susţinător al aceste iniţiative, este şi Victor Socaciu. * Întrebare: Cine este Victor Socaciu şi
de ce ne stă între ochi? * Dacă ne numeam Keith Richards şi aflam de iniţiativa Turcan, zdrobeam capul
iniţiatoarei cu o chitară, aşa cum a făcut bătrânul Stones unui ziarist suedez, la lansarea cărţii sale din
Paris, de care şi-a amintit că în 2007 a scris despre concertul Rolling Stones de la Goteborg că a fost un
căcat. * Se aude că „My Life” a lui Keith Richards va apărea şi în România. * Curând.
Denis Dinulescu 15
noiembrie 2010
MALAWI ŞI AŞA MAI DEPARTE
Malawi este o ţară africană cu 12 milioane de locuitori.
Nici cât România de mare, dar nici cât Ungaria şi Bulgaria la un loc. * În Malawi, toţi cei 12 milioane de
locuitori au SIDA. De unde? Din sex neprotejat, din gunoaie, mizerie, lipsă de educaţie, servicii medicale
primitive. * Toţi cei 12 milioane de oameni muncesc la despicat midii. Stau tot anul în cur pe litoralul
Atlanticului, iau câte un bolovan şi despică midiile scoţând carnea şi punând-o în coşuri. Cu coşurile merg
la nişte „băieţi” care colectează. Câteva zeci de coşuri fac 1 dolar. Cu dolarul, bieţii oameni merg acasă,
unde mama aşteaptă banul ca să cumpere zahăr, mălai şi făină pentru o săptămână. După ce dau banul mamei,
copiii merg la joacă. * Joaca e o mlaştină de pe lângă casă în care plutesc şerpi,
guzgani şi aşa mai departe. * Ce-i de făcut? Cum poţi schimba această stare de lucruri? * Se pare că nu se
poate. Este imposibil. * Nu poţi trimite copiii la şcoală, pentru că şcoala nu le dă acel dolar zilnic fără
de care ar muri de foame. * Păi, zice o autoritate a statului, să strângem mai multe taxe şi atunci am avea
bani şi de educaţie sanitară sau sexuală şi de şcoli. * Dar cum să strângi taxe de la o populaţie care
câştigă împreună un dolar pe zi? * Pentru că fără nicio taxă sau ajutor nu poţi împiedica populaţia
Malawi-ului să dispară în 10, 30 de ani. * Documentarul Malawi este făcut de Madonna. * Gagica a scos banul,
a inventat o echipă de filmare şi trage astfel un semnal de alarmă asupra unui popor pe cale de dispariţie. *
În secolul XXI. * Jos pălăria, Madonna, şi aşa mai departe. * Să presupunem că şi Marcel Pavel vrea să facă
un documentar despre Zimnicea, care seamănă din multe puncte de vedere cu Malawi. * De ce Marcel Pavel? *
Pentru că se laudă că câştigă 250.000 de euro pe an. * Bun. * Nu face documentarul cu banii lui. * Cere de la
sponsor. * Sponsorul îi dă juma de milion de euro. * Marcel ia banul, închiriază o
goeletă până în Caraibe, că până în Zimnicea nu merge nicio goeletă, ajunge şi toacă banul acolo. * Şi cam
atât. * Ce-am vrut noi să zicem cu asta? * Nimic. * Paula Selling va reprezenta Elveţia la Eurovizion 2011.
* Din sursele noastre am aflat şi că Loredana Groza va reprezenta Irlanda la acelaşi
concurs, Elena va reprezenta Croaţia, Florin Salam Pandurii Tg Jiu, Adi Minune Ungaria, Emil Boc Austria,
Roger Waters România, Iron Maiden Grecia şi aşa mai departe. * Rapperul Jay Z se gândeşte serios să candideze
la preşedinţia USA peste 8 ani. * Şi la noi se va întâmpla o chestie asemănătoare, în sensul că Viorica din
Clejani are aceleaşi intenţii în România şi nu peste 8 ani, ci peste 4. * Lady Gaga a devenit curs de
facultate numit Sociologia Celebrităţii. * Aşa, cred că n-am uitat nimic, a
suivre.
Denis Dinulescu 4 noiembrie 2010
DOUĂ ŢEPE: UJICĂ ŞI HANCOCK
Mai întâi şi mai întâi ne-am dus la Autobiografia lui Ceuşescu, datorat
scenaristului şi regizorului Ujică. * Un documentar lung, plictisitor şi fără nicio
idee regizorală. Sunt luate din arhivele statului câteva pelicule scurte alb negru, adesea mute, fără niciun
comentariu şi sunt înşirate într-o oarecare ordine cronologică. * Este un documentar
de ficţiune, de ficţiunea în care a trăit Ceauşescu nu noi. Noi am trăit o realitate dură, deloc împopoţonată
cu plimbări prin Coreea de Nord, China sau Statele Unite, perioada Nixon. * După o oră ne plictiseam. * Anul
1968 începe cu cuvântarea „tovarăşului” din balcon. Zicem: Okei, să vază şi puştii din sală cum a fost. Apoi,
preţ de o juma de oră ni se dă conferinţa de presă dintre Dubcek şi Ceauşescu, care se desfăşoară cam aşa:
Ceauşescu nu-i atent, Dubcek nu-nţelege nimic, Mănescu râde, un ziarist ceh întreabă ca să se afle în treabă
că cum devine cu comunismul şi aşa mai departe. * Trebuie neapărat să specificăm condiţiile în care s-a
vizionat filmul la premieră. Fiindu-le teamă că nu umplu sala, organizatorii au lăsat să intre pe baza
carnetelor de elev vreo 2.000 de puştani de până în 15 ani. Care imediat ce a început documentarul au vrut
caca, pipi, tata, mama, nenea, suc, bere, ciocolată, toate astea într-o alergătură de nedescris prin sală. *
Documentarul continuă cu imagini pe care le ştim. Nimic serios, sensibil, tensionat, pe scurt, nicio o idee
nu străbate proiecţia, nici că Ceauşescu era bun şi regizorul prost nici invers. * La vreo oră de la
începutul proiecţiei, în fruntea a 100 de oameni ne-am retras şi noi de la Sala Palatului că vroiam şi noi
caca, pipi, suc, bere, spriţuri şi femei, da, mai ales femei. * A doua zi ne-am pus ghetele roşii pe care le
ştiţi şi am luat din nou drumul Sălii Palatului. * Era Hancock. * Şi dacă moşul tot umblă prin lume cu
Imagine Project Tour, ultimul lui proiect, atunci a început seara cu Imagine al lui John Lennon. * Brusc a
apărut o fătucă, 20 ani, babană, care lălăia în ritm de muzică uşoară Imagine all the people la, la, la
aaaaaa!!! * Ne scărpinam la ochi şi urechi, nu ne venea să credem. * De la keyboardul al doilea se ridică un
tip şi zice: Io am mai fost la Bucureşti cu Michael Jackson. Şi cântă pe gură dimpreună cu solista Don’t give
up de-ţi vine să leşini că seamănă cu o melodie bună de-a lui Aurelian Andreescu. * Ne zicem în sân:
Poate-ncepe moşul acum cu alea grele pentru care îl iubim. * Şi brusc ne anunţă că va încerca o nouă
interpretare cu The time they are a changin’ a lui Bob Dylan. * Concertul de muzică uşoară a continuat şi cu
această melodie, de săracul Bob Dylan poate merge în instanţă dacă nu era vorba de ditamai Herbie Hancock. *
Pe final, Herbie ne mai trage una. Ia din spatele clapei sale, o clapă cum are Dan Bursuc pe la nunţi. * Şi-o
agaţă de gât şi începe, nene, un rock manea de-ţi stă mintea-n loc. * Bun, ne-am zis, omul şi-a făcut
playlistul după ce a întrebat: Bă, unde-i România asta şi ce vrea de la noi. Altfel nu se explică prestaţia
de-un comerţ facil aruncată în faţa unor bucureşteni în cunoştinţă de cauză. * Că tipa
ne-a mai zis ceva la vioară nici n-a mai contat, că o chema Christina Trey sau cam aşa ceva nici atât, a
contat doar că bătrânul Hancock a venit nepregătit în faţa unor oameni care-l aşteptau cu sufletul la gură,
care aşteptau un regal. * A suivre.
P.S. Se pare că datorită stresului provocat de Hancock, domnul Radu Birişteică,
prezent în sală, a slăbit 63 de kg. Păcat.
Denis Dinulescu 30 octombrie 2010
FILMUL DE LA RELU: ROBIN HOOD
CEL BĂTRÂN
Filmul de vineri de la Relu a fost producţia românească Robin Hood cel Bătrân. *
Să vezi poveste: Tânărul Robin Hood trăia în pădurea Snagov şi avea patalonii scurţi. Era un băiat înalt cu
mustăţile şi urechile roşii, cauză din care i se spunea şi Robin Hood cel Roşu. * Robin Hood cel Roşu avea o
tactică foarte simplă: Lua de la săraci şi dădea la bogaţi. * Într-o zi, în pădure apăru ţiganca Iulia. O
femeie de o frumuseţe colosală. Iulia culegea ghindă şi cânta: „Robin Hood unde eşti, mie cumva să-mi
beleşti”, deci un cântec porcos care îi aprinseră simţurile lui Robin Hood cel Roşu. * El coborî din copac,
unde îi aştepta pe săraci să le ia banii şi să-i ducă la PSD, PDL sau PNL, şi-i spuse Iuliei: „Iulia, te
iubesc!!! Şi vreau să fii asociata mea până la adâncă bătrâneţi”. * Când auzi acest sentiment exprimat, Iulia
îşi ridică fustele şi cei doi se tăvăliră prin iarbă până atraseră atenţia lui Robin Hood cel Bătrân, care
trecea pe acolo în căutarea săracilor cărora să le ia banii ca să-i ducă la PSD, PNL, PDL şi aşa mai departe.
* Aşa că Robin Hood cel Bătrân zise: „Bă, dă-te de pe femeie, că vreau şi io să mă tăvălesc puţin. *
De-atunci de Robin Hood cel Roşu nu s-a mai auzit nimic, iar Robin Hood cel Bătrân şi Iulia avură 89 de
copii, care moşteniseră aceeaşi meserie de la părinţi: Luau de la săraci şi dădeau la bogaţii din PSD, PDL,
PNL, ba chia şi lui Gigi Becali. * Ca în toate filmele româneşti, din dialoguri nu se înţelege nimic, dar
actorii sunt foarte buni. Nu dăm nume, ca să vă facem să vă duceţi las film. * La ziua chitarelor vine
chitarista lui Michael Jackson, Jennifer Batten. Nouă ne place de ea. * Narcisa Suciu s-a stabilit în
Finlanda. Claudiu Mirică în Franţa, Marius Mihalache la Paris. Păi, da’, dar tot mai sunt de care trebuie
scăpat: Silvia Dumitrescu, Daniela Gyorfi, Loredana, şi aşa mai departe. * Ungaria participă la Oscar cu un
film, Biblioteca Pascal, jucat numai de actori români. * România participă la Oscar cu un film, Fluier,
fluier, jucat numai de actori români. * Oare, nu era mai bine ca pe aceste vremuri de criză cele două ţări să
facă un singur film pentru Oscar? Care să se numească: Io, dacă vreau, fluier, fluier în biblioteca lui
Pascal? * În curând Botezatu pe toate posturile teve cu noi emisiuni: Bote Desculţ, Bote
Deparazitează, Bote scriind Capitalul lui Marx, Bote Oxidează şi aşa mai departe. * Îl va urma îndeaproape
Monica Tatoiu cu emisiuni gen: Monica Bibileşte, Monica Ciuguleşte, Monica Găvăreşte, Monica se epilează şi
aşa mai departe. * A suivre.
Denis Dinulescu
11 septembrie 2010
SERJ TANKIAN, DANA SĂVUICĂ ŞI RADU
BIRIŞTEICĂ
Fergie pleacă
din Black Eyed Peas. Vrea să vină la Bucureşti, să-şi cumpere o frunză verde şi să cânte la chermezele publice ale
lui Sorin Oprescu şi aşa mai departe. Ştirea e veche, dar să te trezeşti de la 1 sept pe Lipscani cu Fergie chiar
că ar fi o bombă. * Fraţii Van Halen, Alex şi Eddie, tratează cu fraţii Cătălin Crişan şi
Helciug să gătească împreună la Cireaşa de pe tort. Nu ştim dacă o să vrea şi David Lee Roth, dar audienţa acelui
căcat de emisiune va creşte. * Lady Gaga a cântat aproape goală la Chicago, festivalul Lollapalloza. Auzind acest
colosal eveniment, Mădălin Voicu va proceda la fel, şi va cânta dezbrăcată la Stuffstock. * Dana Săvuică şi-a
lansat o nouă carte: Cum să-l păstrez doar pentru mine. Redactorul şef al acestei publicaţii, Radu Lupaşcu, ne-a
rugat să ne interesăm cine e fericitul bărbat. Am făcut-o şi am aflat că este vorba despre Radu Birişteică şi
Ovidiu Nazarie. * Se relansează gupul Partizan. Vă aducem aminte un hit: Păpuşa mea. Noi credem că e degeaba. * Aşa
că am ajuns la Sibiu, la ArtMania. * La o cafea, Serj Tankian (Armean, născut în Beirut, stabilit în Los Angeles)
ne-a spus că-i scoate un CD lui taică-său, Khatchadour, în limba armeană şi că treaba asta frumoasă vine de la
faptul că bătrânul Khatchadour a muncit de l-au găsit dracii ca să-şi ducă familia în Statele Unite unde acum
prosperă. * Alături de Tom Morello de la Rage Against the Machine, Serj strânge bani pentru diverse organizaţii
nonprofit, că aşa a auzit că face şi Holograf în România. Banii merg şi la lansări de noi grupuri rock, cum ar fi
Kitten for Christian, Slow Motion Reign, Death by Stereo. * Apoi, ne-a dezvăluit proiectul Prometheus Bound, un
muzical după prima piesă care s-a jucat în Grecia antică şi care va avea premiera în 2011, la The American
Repertory Theatre din Harvard şi a mai zis ceva de System of a Down, un proiect neabandonat, dar care acum are o
mică pauză. * În cele din urmă, pentru că nu eram la emisiunea lui Cătălin Măruţă, Serj Tankian s-a urcat pe scena
ArtManiei, sâmbătă seara. Am crezut c-o să ne ia faţa cu bucăţi de pe Mesmerize, Hypnotize sau Toxicity. N-a fost
aşa. Volubilul, ironicul Serj, a făcut întâi un proces al democraţiei care funcţionează în gol, referindu-se
evident la cea americană, apoi poetul si nonconformisul din el a dat drumul la nişte melodii excelente,
compozitii noi, susţinut de băieţii lui, dar şi de o orchestră de coarde din Sibiu. * Bun
poet, voce remarcabilă, specială, cu un sound de acum „tankian”, Serj a luat faţa mulţimii din Piaţa mare a
Sibiului cu caldura, ritmurile, chitara, ineditul compoziţiilor şi cu, în primul rând, mesajul mobilizator de a ne
mişca continuu, de a încerca mereu lucruri noi. Mesaj care, completat cu idei despre democraţie, stat de drept,
liberă exprimare şi drepturi cetăţeneşti îi va asigura armeanului o lungă şi frumoasă carieră. Pe scurt, un regal.
* Ne-am ridicat pălăria în faţa lui Serj, precum şi în faţa lui Claudiu, organizatorul superbului eveniment numit
ArtMania din Sibiu. * Că am băut o bere după aia n-ar fi nimic. Dar noi ne-am dus să-i vedem şi pe băieţii de la
Sister of Mercy, de care stiam de prin anii 80. Grupul din Leeds a fost la înălţime. Ne referim doar la solistul
vocal Andrew Eldritch, care ne-a adus aminte de rockul gothic al sfârşitului de mileniu, pentru că în ceaţa care
înconjura „surorile” nu se vedea bateria, nu se vedea nimic. * Şi pentru ca tabloul ArtManiei să fie complet,
aflaţi că pe scenă au mai urcat grupul american Kamelot, metal greu, şi suedezii de la Dark Trankility, metal mai
uşor. O notă în plus pentru suedezi, care au băgat la înaintare câteva compoziţii noi de stătea mâţa-n coadă. *
Apoi, ne-am dus la magazinul Dumbrava să ne cumpărăm o rochie. Am parcat maşina pe loc păzit, cu plată. Am găsit-o
zgâriată nasol de tot, iar băiatul de la parcare ne-a spus că nu-i treaba lui, că el nu păzeşte nimic, doar
încasează banii. Excelent. * Pe Valea Oltului, am parafrazat o vorbă de-a lui Serj: Futu-i democraţia mă-sii!! * A
suivre.
Denis Dinulescu 21
august 2010
O VACĂ IUBEA UN
MINER
Pamela Andreson a fost la Bucureşti câteva zile. Două sau trei. S-a dus direct la
Elena Udrea, a luat frunza şi şi-a pus-o între picioare. Nu i se potrivea, era prea mică şi prea verde. Dar a
văzut că pe frunză scrie Carpathian garden. Aşa că s-a dus în Carpaţi şi şi i-a pus între picioare. Erau prea
mari şi prea plini de Pet-uri, plăpumi şi paltoane aruncate. Aşa că a plecat cum a venit, fără nimic între
picioare. S-a întors la rulota ei, unde niciun râu nu-i trece printre picioare, ci printre roţile hărăbaiei
în care locuieşte. * Deschizi televizorul şi dai de Botezatu la emisiuni pentru femei. Deschizi televizorul
şi-l vezi pe Botezatu la Cannes. Deschizi televizorul şi-l vezi pe Botezatu la schi, la burlaci, la munte, la
machiaj, la dans, la echitaţie, la patinaj, la parlament. Botezatu TV e pe toate canalele, nu Dan Diaconescu.
* Ultimul film pe care l-am văzut la Relu a fost un film indian, numit O vacă iubea un miner. O tragedie
excepţională. Şi e cam aşa: O vacă păştea la Universitate. Un miner o vede în dimineaţa zilei de 13 iunie
1990 şi-i zice lui Ion Iliescu: O iubesc pe vaca aia. Nici una nici două minerul ajunge în faţa vacii şi-i dă
cu bâta în cap. Vaca, bucuroasă, i-a spus: Bă, şi io te iubesc de cum te-am văzut. Ion Iliescu le-a dat casă
şi de atunci vaca a născut 6 mineraşi, a dat 20.000 de ouă, 5.000 tone de petrol, până a murit. Filmul
stoarce lacrimi de n-ai treabă, insistând pe îndărătnicia cu care minerul, ba chiar şi vaca, puneau bazele
democraţiei româneşti. * Sunt băieţi care se iubeşte cu Lady Gaga şi-i fură creativitatea. Unul sigur este
Botezatu. Ceilalţi patru sunt: Mădălin Voicu, Marian Nistor, Cătălin Crişan şi Vadim Tudor. * Dacă sub Marea
Neagră e un ditamai râul, suntem siguri că sub Casa Poporului este o a treia Atlantidă, sub stadionul Ghencea
o Hymalaie de nu te vezi, iar sub piaţa Romanâ ceva şi mai şi. * Clipul Alejandro al lui Lady Gaga va fi
refăcut. Regizoarea Elena Udrea va dota echipa de dansatoare cu frunze verzi. * Propunem un festival
internaţional de cântece frumoase, triste, nemelodioase, cu lălăieli obsesive despre singurătate numit
Mădălina Manole, la care singurul concurent să fie Cătălin Botezatu. Dar se pot face înscrieri şi la domnul
Radu Lupaşcu, patronul acestei reviste. * A suivre.
Denis Dinulescu 4 august 2010
GĂRÂNA 2010 sau prietena mea din Titan, Bodgana
Mirea
Greu e să ajungi până la Gărâna. Drumuri în reparaţii, ţigări, oboseală, o Reşiţă
de căcat şi abia spre Văliug un lac şi o cârciumă bună unde se haleşte un păstrăv la grătar excepţional. După
care, iote Gărâna. * Multe corturi, poliţie şi o grămadă de puştime care nu avea nicio treabă cu festivalul.
* În sfârşit, prima seara. * Într-o rochie grena, care amintea de culoarea coniacului albanez pe care-l beam
prin anii 70, a deschis seara o solistă albaneză acompaniată de un quartet elveţian. Aşa că toată lumea s-a
repezit la tarabe să-şi ia bere, cărnaţi şi tricouri. * Seara a fost salvată de trioul Terje Rypdal, Miroslav
Vitous şi Gerald Cleaver din Norvegia, şi încă nu era bine dacă pe final nu veneau timişorenii de la Funky
Growl despre care o sa mai pomenim. * Seara a doua, Bela Fleck. Omul a negociat un contract dur: nimeni să nu
cânte înaintea lui şi nici după el, aşa că pe la 10 seara când a terminat ne-a lăsat cu buzele umflate,
pentru că am mai fi vrut să ascultăm ceva, şi mai ales pe Funky Growl, care în prima seara au fost împinşi să
cânte spre ora 2 şi lumea se cam căra. Funky Growl, are o secţie bună de suflători, ritimică la fel, iar
compoziţiile originale sunt excelente. * Dar sa revenim la Bela. Omul a dezamăgit. N-a lăsat să cânte pe
nimeni după el, ca să nu i se vadă subţirimea talentului. Vedetele trioului au fost Zakir Hussain şi Edgar
Meyer. Bela a făcut câteva game pe banjo ca la şcoală, pentru că, probabil ne credea reduşi mintali şi a
lăsat percuţia şi contrabasul să-şi facă treaba pentru care veniseră. Recunoaştem, excelent. Nu ştim ce este
în capul lui Bela Fleck, dar sa încerci să impui un instrument minor fără să cânţi nimic, ni se pare lipsă de
bun simţ, prostie sau, mai grav, impostură. * Pentru a termina capitolul Bela Fleck, trebuie să menţionăm că
noi avem o prietenă de 14 ani, numită Bodgana Mirea, care cântă la banjo, mandolină şi alte alea de 10 ori
mai tare ca Bela, şi dacă Bela citeşte aceste rânduri să facă cumva ca s-o promoveze pe puştioaică, că
merită. Sau Bela sa treacă în formaţia liceului bucureştean din Titan ca să mai înveţe. * Apoi, a început o
ploaie de ne-am căcat pe noi. * Ne-am temut că festivalul se duce pe apa sâmbetei. * N-a fost aşa. Ne-am dus
în poiană înarmaţi cu 20 de litri de vin şi un uiski de 60 de ani şi bine-am făcut, pentru că fraţii
austrieci Muthspiel ne-au încântat. * Asta era deja sâmbătă şi artiştii erau cam pe picior de plecare, toţi
vroiau să prindă nu ştim care avion de la ora 9 dimineaţa spre nu ştim unde.
* Duminică seara a fost un regal, pe măsura coniacului pe care-l aveam. Norvegienii
Trygve şi Frode Haltli, sax şi acordeon ne-au surprins cu gingăşia, sensibilitatea, şi frumuseţea
compoziţiilor, iar Patricia Barber ne-a dat peste cap. Cel puţin Norvegian Wood a cantat-o la maneiră de mare
solistă. Apoi, ceva Doors, câteva originale şi tipa a electrizat poiana, la ora aceea foarte plină. *
Seara s-a terminat electrizant, energic, în forţă. Suedezii de la Dan Berglund’s Tonbruket
au ridicat „sala” în picioare. * Ar fi multe de spus despre această a 14 a ediţie a festivalului. * Mai ales
în plan muzical. * Dar se terminase vinul, ploaia ne-a tocat ca la Verdun, şi gândul că trebuie să vezi
Reşiţa şi la întoarcere îţi strica tot cheful de alte consideraţii majore, pertinente sau bahice. * Ba o
vorbă de duh tot s-a spus. Cineva a întrebat ce e jazzul. Io: Jazzul este o notă de subsol la Miles Davies,
Charles Lloyd sau Jack Dejonette. * A suivre.
Denis Dinulescu 28 iulie 2010
CAVALERUL CU GĂINA PURPURIE ÎN
DINŢI
Imperturbabilul, inegalabilul şi inutilul Cătălin Botezatu a fost la Cannes. Apoi
a zis pe toate televiziunile că a vorbit şi dansat cu Penelope Cruz. Minte. Noi ştim cum a fost şi reproducem
discuţia, pentru că ne-a obişnuit cititorii cu adevărul faptelor relatate. Deci, locul numit Martinez, unde
era cazată actriţa, este o cetate inexpugnabilă de care nu te poţi apropia la mai puţin de 100 de metri. E
multă poliţie, jurnalişti acreditaţi, chestii d’astea. Botezatu n-avea cum să stea la mai puţin de 150 de
metri de Martinez. Apare Penelope în uşa hotelului. Botezatu zice: Ce faci, Penelope? Penelope nu-i răspunde
pentru că nu-l aude. Penelope se suie într-o maşină neagră cu număr de Cannes. Botezatu zice: Io fac ţoale în
România, da’ nu le cumpără nimeni, aşa ca ţi le fac cadou, draga mea. Penelope iar n-aude că maşina ei e
departe, la vreo doi km unde este o petrecere dată de Paris Hilton. Ajuns în faţa petrecerii la care n-are
invitaţie, Botezatu o vede pe actriţă bând cu Bardem. Botezatu zice: Io o să scriu un film cu Mărgelatu la 90
de ani în care vreau să joci şi tu. Moment în care Penelope iese din aria de acoperire a celebrului nostru
clovn, Cătălin Botezatu. * Britney Spears a auzit de Criogenie de la trupa Taxi şi va face un concert
împreună cu aceştia la Polul Nord. Deja mii de pinguini şi urşi polari şi-au luat bilete. * Am văzut un film
australian. Tot la Relu. Cu un titlu puţin neobişnuit: Cavalerul cu găina purpurie în dinţi. Şi e aşa:
Cavalerul Ion Lipsesc din armata română ajunge în Australia. Ca să lupte împotriva cangurilor. Aici cunoaşte
o găină purpurie. O iubeşte numaidecât. În loc să vină cu ea în România ca să-l dea la televizor la Măruţă,
el o fierbe şi când devine purpurie o haleşte. Aşa l-au prins colegii lui de batalion, cu găina în dinţi.
Filmul este emoţionant, un film drespre o iubire ratată din cauza foamei cavalerilor şi a condiţiilor grele
din România. Actorii români sunt excelenţi. Joacă, de exemplu, Gigi Marga, Marina Voica, şi Florin Piersic,
pentru că pelicula este un muzical de excepţie, partitura fiind scrisă de celebrul Ion Vidu.
* Despre clasamentele revistei Rolling Stone noi ce să zicem? În loc de Like a
Rolling Stone a lui Dylan ne-ar fi plăcut să fie Desolation Road pe primul loc, da’ până la urmă tot e bine,
suntem de acord cu tot sondajul. * Anda Adam e socotită Madonna din Carpaţi. Asta acum în 2010. În 2012, când
îi va ma creşte curul, va fi socotită Aretha Franklin. Apoi, prin 2050 când va începe să semene cu Daniela
Giorfy, i se va spune Norica Niculai din Balcani. * A suivre.
Denis Dinulescu 29 mai 2010
LA LUPTĂ ÎN BIKINI ŞI PANTOFI CUI
HQ merge mai departe. Păi şi CRBL şi Loredana şi Anda Adam merg mai departe şi tot
degeaba, că muzică românească nu ne face cinste. * Britney Spears îşi face linie proprie de modă. Noutatea
constă în chiloţii masculini ai lui Botezatu cu care solista vrea să umple vedetele de la Hollywood. Ne-o şi
imaginăm pe Lady Gaga cântând în chiloţi tetra. Pentru că tot am amintit de Lady Gaga, trebuie să menţionăm
că Gabriel Oprea, ministrul armatei române, se va căsători cu celebra solistă şi va contracta pentru armata
română sutiene, pantofi cu toc, măşti şi bikini, cu care soldaţii români vor merge la luptă. * Un nou film
american: Ion Iliescu student la ape!! E aşa: Miciurin stătea el la birou şi încrucişa ardeiul cu cireaşa.
Când să-i pună apă, ia apa de unde nu-i. S-a dus la fântână şi în găleată era Ion Iliescu care o băuse pe
toată. Mendeleev stătea la birou şi dădea să bage în tabloul lui elementul mămăliga. Când să-i pună apă, ia-o
de unde nu-i. În găleata din fântână era Ion Iliescu care o băuse pe toată. Atunci, cei doi mari inventatori
s-au dus la mama lui Ion Iliescu. I-au zis: Măi, femeie, ţine-l cumva, că lasă omenirea fără apă. Şi-atunci,
mama lui Ion Iliescu l-a trimis pe Ion Iliescu la Moscova ca să facă facultatea de
ape că numai acolo se făcea aşa ceva pentru că era multă apă. Peste ani, Ion Iliescu a devenit preşedintele
unei ţări, nu se spune în film, şi nu mai bea apă. Ce s-a întâmplat, adică revoluţia, gradele de pe umeri şi
altele în seria a doua a filmului, care va purta numele: Cu găleata de apă la revoluţie!! * Vanghelie îşi
face trupă rock. Ea se va numi Alexandria şi va concerta în depoul cu acelaşi nume din sectorul 5. * Dani şi
Răzvan, Antena 1, pleacă în vacanţă. Locul lor va fi luat de Dinu Patriciu, care ne va spune cum e cu
miliardele. Ale lui, că ale noastre puncte puncte. Vrem să spunem că puncte puncte înseamnă că miliardele lui
sunt făcute din ale noastre. * Isărescu a vorbit în secret cu senatori de vază. Despre economie, nu despre
muzică. Deci, e groasă băieţi. Deci, e groasă fetelor. * Şi aşa mai departe. * A
suivre.
Denis Dinulescu 11 mai 2010
FILMUL DE LA RELU: ”Baba Manole juca baschet cu chiloţii
rupţi”
Shakira va cânta în deschiderea CM de fotbal. Versurile cântecului ei sunt
influenţate de ultimile decizii ale lui Ion Iliescu şi glăsuiesc astfel: ”Io mă retrag din PSD, da’ nu de
tot, nu de tot / Io ma înscriu în PDL, da’ nu de tot, nu de tot”. Cu aceasta melodie, Shakira va face un
turneu la Olteniţa în vara acestui an. * Boc vrea automobile electrice româneşti. Ele există, sunt în toate
rafturile de jucarii din Bucureşti, merg cu baterii de 1,5 volţi şi au drept claxon o melodie pe versurile:
Boc, Boc, Boc mie-mi vine să mă Boc, şi ăia mici râd de se boc pe ei. * Filmul românesc pe care l-am văzut la
Relu săptămâna asta este o comedie teribilă şi se chiamă: ”Baba Manole juca baschet cu chiloţii rupţi”. Şi e
aşa: Baba Deranj Manole, 99 ani, n-a fost întotdeauna bătrână, de exemplu la revoluţie ave 23 de ani, dar
acum e, ce să facem? Baba are 4 metri înălţime, drept care joacă baschet la Bolintin Spurs. Singură, că n-are
adversar pe măsură. Ce-o face să iasă în evidenţă şi să aibă spectatori este că are chiloţii rupţi. Rupţi de
la violurile pe care le-a avut la tinereţe şi ai dracu’ băieţi n-a avut răbdare să-i dea jos. Da’ ea joaca
aşa, îşi pune capace singură, trage la coş singură şi primeşte aplauze de la ăştia care şi-au făcut partid
acu’, ăştia de la UNPR, care-şi fac campanie în sala de sport unde baba Manole joacă baschet cu chiloţii
rupţi. Un tânăr de la UNPR o iubeşte însă în taină pe baba Deranj Manole. Îi aduce cadou un salam de vară şi
cântă împreună o melodie de Gabriel Oprea, şeful partidului. Filmul se termină cum povestea de dragoste
dintre baba Manole şi tânărul UNPR-ist trece la PSD. Cum spuneam, filmul e o comedie savuroasă datorată lui
Sergiu Nicolaescu, al cărui umor fin, elegant chiar l-au făcut să uite ce a făcut în decembrie 1989. *
Courtney Love vinde drepturile asupra muzicii lui Cobain. Le vor cumpăra cei de la UNPR. * Sandra Bullock
vrea să adopte un copil. Îl va înscrie direct în PDL. * Văzând succesul de care se bucură Holograf cu reclama
lor la nu ştiu cât la sută, Mick Jagger a hotărât împreună cu băieţii de la Stones să fac reclamă la Prima
Casă, Daţi un leu pentru Atheneu şi la programul Udrea de salvarea a Deltei. * În cazul în care nu v-a plăcut
filmul de marţi de la Relu, vă rog să treceţi pe la dl Radu Lupaşcu să vă dea banii înapoi. * A
suivre.
Denis Dinulescu 4 mai 2010
Un nou film românesc:
Democraţia se scărpină-n
cur!
Stefani Germanota, adică Lady Gaga băi, fraţilor, a compus şi pentru Fergie şi
Britney Spears. Invitată şi în România ea va compune pentru Emil Boc, Călin Popescu Tăriceanu şi chiar pentru
Ion Iliescu. În acest ultim caz, melodia se va numi “Revoluţie, te-am halit” şi va fi pe un ritm bosanova,
twist, minciuna şi ceva cu Moscova. * Cirque de Solei va pune în scenă viaţa lui
Michael Jackson. Urmează viaţa lui Florin Piersic. * Un nou film românesc: “Democraţia se scarpină-n cur” un
muzical cu Cătălin Crişan, Paula Selling, Mihaela Rădulescu, Andreea Marin despre care Ozy Osbourne a
declarat: Păcat că nu m-am născut în România!! * În film este vorba despre doi tineri care se iubesc mult,
mult, mult. Tatăl lui e mezelar, al ei tâmplar. Aşa începe lupta. Părinţii ei cu rindeaua, ai lui cu un
parizer de trei kile. Ei luptă cântănd. Tânărul pleacă în căutarea Democraţiei. O găseşte scărpinându-se în
cur. Democraţia îl intreabă: Ce-ai făcut ca să mă meriţi. Tânărul răspunde: Am cântat la Eurovizion. Drept
care Democraţia îi dă o palmă. Tânărul moare în chinuri şi nu se mai întoarce acasă, drept care iubita lui
face opt copii cu un cântăreţ local din Ploieşti, pentru că, am uitat să vă spunem, tânăra era din Ploieşti.
* Schimbarea Constituţiei: ne doare-n cur de ea, atâta timp cât ne rupem maşinile pe şosele, atât timp cât
problema Mamei lui Ştefan cel Mare n-a fost rezolvată şi atâta timp căt ne mai cânta fel de fel de Bere
Gratis sau nu ştim ce cu şobolani. * Serj Tankian, System of a Down, la Sibiu. Nouă ne place, mergem, 13
august. * După exemplul Statelor Unite, care au editat o nouă bancnotă de 100 de dolari, şi România va edita
o noua bancnotă de 100 de lei. Pe faţă ea va reprezenta, în 3D, viaţa lui Florin Salam, iar pe spate, în 5D,
tot pe Florin Salam în Parlamentul Europei cu vioara şi şapca plină de bani.
* Chinezii clonează oi ca să aibă mai mult caşmir. Şi românii vor
clona mai mulţi Copilul de Aur, Vijelie sau Prinţesa din Pădure (???) ca să aibă mai mulţi candidaţi pentru
Parlamentul viitor. * A suivre.
Denis Dinulescu 24 aprilie 2010
ROMÂNIA, MISSISSIPPI-ul EUROPEI
Când mergi înspre Giurgiu şi faci la stânga, când te abaţi de la Aţel spre Mediaş,
când iei bacul de la Feteşti şi ajungi la Braşov, mă rog, vrem să spunem că ori încotro ai lua-o la un moment
dat apare Sighişoara. Oraşul mort Sighişoara. * Cică e medieval, dar medievalul ăsta se surpă continuu peste
oraşul nou, peste turişti, peste România. * Noi am văzut oraşe medievale în Europa şi dăm câteva exemple:
Metz, Sultanahmet, Ens, Nessebar, Veliko Târnovo. Aşa că nu mai zicem nimic. * Se pune însă întrebarea: Ce
căutam noi în Sighişoara. Răspuns: Păi, ne-am dus la Festivalul de Bluz dimpreună cu Radu Lupaşcu, Ovidiu
Nazarie şi ceva gagici. * Seara doamnelor a fost deschisă de solista americană Eden Brent. Pătimaşă,
temperamentală, voce corectă, Eden ne-a încântat cu compoziţii proprii şi câteva teme clasice de bluz.
Guraliva solistă a cântat cu sala, a pianisit destul de bine, ne-a spus că-i place la noi şi că România este
Mississippi-ul Europei. Plastică, reuşită comparaţie. Celebrul fluviu american adună traversând continentul
toată mizeria şi frumuseţa Statelor Unite. Aşa şi România prin Europa. * Sue Foley, solista canadiană care a
urmat lui Eden ne-a demonstrat că poate să existe şi un Clapton feminin. Tipa avea o tehnică remarcabilă,
bluzul său fiind mai mult rock. Voce oarecare, secţie ritmică formată din bas şi tobe şi trioul lui Sue Foley
ne-a arătat ce înseamnă profesionalism, talent, şi respect pentru spectatori. * Nu degeaba am zis de respect,
pentru că seara a doua a început cu un nene, l-am numit pe Doug Macleod, care crezând că se află la Hanul
Ancuţei, ne-a spus mai multe poveşti decât a cântat. Ceea ce era cel puţin nepoliticos, dat fiiind că nu
toată lumea din sală era obligată să ştie engleză. Pur şi simplu nenea Macleod cânta cinci minute şi băsmea
douăzeci. Nu ştim dacă aşa face şi în Statele Unite, dar acolo am văzut că se aruncă cu ouă. *
Închipuiţi-vi-l pe Mick Jagger între două melodii scoţând Anton Pan şi citind sutelor de mii de spectatori o
juma de oră din plictisitorul autor. Sau pe Madonna oprind concertul ca să citească o oră din Sadoveanu. *
Ultima seară a fost salvată de Eric Sardinas. Excelent showman, excelent trio. Sardinas ne-a amintit de
rock-ul de calitate. De bluzul bine ales. De ritmul lui Cream sau J.H. Experience. * Pe scurt, Festivalul de
bluz de la Sighişoara a fost o manifestare utilă, reuşită, împănată, aşa cum aţi înţeles, cu muzică bună,
bere, palincă de la Radu Lupaşcu, şi cu un Berti Barbera foarte bun pe post de prezentator. * Apoi, ne-a pus
dracu’ să ne uităm la finaliştii români de Eurovizion. Copii, credeţi-ne, românii n-au nicio legatură cu
muzica. Ce mai ştim noi, aşa, pe ici pe colo sunt excepţii care confirmă regula. * Şi de la muzică se leagă
multe lucruri: N-avem autostrăzi, avem guvernul Boc, mizerie, inundaţii, incendii, în curând cutremur şi aşa
mai departe. * A suivre.
Denis Dinulescu 7 martie 2010
SĂ CÂNTĂM ÎN
CHILOŢI
Fata lui Kurt Cobain, Francis, îşi face debutul muzical. Probabil în chiloţi, că
aşa a văzut la Beyonce şi Lady Gaga. Ba chiar şi pe plaiurile mioritice a zărit câteva Daniele Gyorfi, că
probabil aşa le cheamă pe toate fătucele care au debutat de vreo trei ani încoa, şi s-a luat după ele. În
general în afară de voce şi talent, nu trebuie să ai decât nişte chiloţi de la Victoria’s Secret. Adică o
pereche. Sau cinci când eşti Girls Aloud. * Debutul anului la televizor a însemnat Silvia Dumitrescu pe toate
canalele. Lasă că apariţiile nu-i făceau niciun serviciu, da’ era când la o emisiune de despărţiri, B1, când
la una cu mâncare, Prima TV, când la ceva cu vorbe multe, Antena 1, că noi am crezut că solista este noua
Oprah a teveurilor autohtone. Brusc a dispărut, şi au revenit Gâdea, Ţociu, Palade şi stupidul Cătălin
Crişan. * Dacă eşti la Ierusalim, să zicem, şi vii seara acasă, îţi aduci aminte că poţi vedea la televizor
posturi româneşti. Brusc apare TVR Internaţional. O fătucă stă faţă în faţă cu Maria Dragomiroiu. O întreabă:
Doamnă Dragomiroiu, de unde aţi luat această canapea de piele? Păi, zice solista, din Statele Unite. Da’
fătuca continuă: Şi atunci nu ne cântaţi ceva? Şi solista zice opt sau zece ore cântece de nu ştii unde să te
ascunzi. După ce termină începe celebrul film Iarna Bobocilor, şi gata, dorul de ţară a fost rezolvat. * Să
zicem însă că vii obosit seara acasă după o plimbare lungă pe Mediterana din dreptul Tel Avivului. Vrei să
vezi ce s-a mai întâmplat acasă. Brusc apare ProTV Internaţional. O fătucă stă faţă în faţă cu Sofia
Vicoveanca. O întreabă: Doamnă, de unde aveţi acest minunat aragaz din lemn de tei? Solista răspunde: Din
Algeria. Da’ fătuca continuă: Şi nu ne cântaţi ceva? Şi solista, cât e ea de bătrână, zice opt, nouă ore de
muzichie de-ţi vine să te bagi în frigider. După ce termină începe celebrul film Vulpe Vânător al lui Setre
Gulea şi gata, veştile de-acasă s-au epizat. * Seara, după ce-ţi termini treburile la biroul de pe Champes
Elysee, unde te cerţi cu nişte producători de film iranieni, vii acasă la hotel Ibisa, să zicem. Dai drumul
la un post românesc. Apare Realitatea TV. Tatulici explică ceva cu muzica populară.
Apar nişte solişti. Cântă cu toţii vreo unşpe ore. La finalul serii începe Întunericul Alb al lui Andrei
Blaier, peliculă cu Carmen Galin şi Florin Călinescu. Carmen Galin îl întreabă pe Florin Călinescu: Nu vrei
să cântăm ceva? Şi încep să cânte amândoi într-o seră de varză. Şi gata, ţi-ai satisfăcut dorul de ţară. *
Aerosmith nu-l mai vor pe Tyler şi au vorbit ba cu Paul Rogers, ba cu Billy Idol. N-a mers. Vor veni în
România să vorbească cu Cătălin Crişan, Copilul Minune, Vadim Tudor sau Mircea Rednic. * Şi Octav Cozmâncă
vrea să se lanseze în muzica uşoară. Are chiar o melodie pentru Eurovizionul de anul ăsta. Însă n-are
chiloţi. Dacă cineva dintre cei care citiţi aceste rânduri aveţi o pereche în plus, trimiteţi-i domnului Radu
Lupaşcu, de unde, fiţi siguri, vor ajunge la falnicul solist. * A suivre.
Denis Dinulescu 8 februarie 2010
CABINETE DENTARE PE AUTOSTRADA LONDRA
URZICENI
În plină selecţie autohtonă pentru Eurovizion, primarul capitalei, Sorin Oprescu,
şi-a pus dinţi noi. Foarte frumoşi. Se pare că asta era condiţia pentru a participa şi dânsul la calificările
pentru ediţia din 2010 de la Kiev. Dânsul va interpreta cu dinţii ăştia hitul anului 2010 „Autostrada
suspendată hăi, hăi, hăi!!”. Spectatorii kieveni nu ştiu despre ce este vorba, dar noi da. Este vorba despre
autostrada promisă de primarul cu cei mai frumoşi dinţi din lume, Sorin Oprescu, care va lega primăria
Bucureştiului de Cişmigiu. * Pentru a rămâne în zona infrastructurii, trebuie să pomenim că la meciul Unirea
Urziceni F.C. Liverpool din Liga europeană, care se va desfăşura în februarie la Urziceni, va participa şi
regina Angliei. Cu această ocazie, domnii Traian Băsescu, Videanu şi Oprescu, adică primarul cu dinţii cei
mai noi din România, vor inaugura autostrada Londra Urziceni. Această capodoperă a constructorilor români va
lega Londra de Tecuci, Focşani şi Arieşul Turda. În fiecare uikend, Lady Gaga, Beyonce, Metallica şi Shakira
vor folosi noua autostradă pentru a vizita discotecile de pe traseul ei, aflate în oraşele Zimnicea, Olteniţa
şi Roşiorii de Vede. Lady Gaga se pare că se va şi îndrăgosti la Roşiorii de Vede de un băiat, nu-i dăm
numele, care are un taraf rock. * Am uitat să spunem că pe toată lungimea autostrăzii Londra Urziceni vor
funcţiona cabinete dentare, care vor pune turiştilor dinţi marca Sorin Oprescu. * Tinto Brass, 76 ani,
celebru producător de filme porno, va produce în viitorul apropiat filme pentru adulţi în 3D. Va fi mişto, că
vei sta în sală şi te vei trezi cu ditai penisul lângă tine sau gagica ta. Şi-atunci să vezi zbenguială
erotică. * Şi Hustler produce un film porno după scenariul lui Avatar. În rolurile principale vor fi Zina
Dumitrescu şi Octav Cozmâncă. * Pentru prima dată în istoria Billboard, pe primele cinci locuri sunt numai
femei: Susan Boyle, Lady Gaga, Alicia Keys, Mary J. Blige şi Taylor Swift. * Charlie Watts, interviu într-o
revistă austriacă, ianuarie 2010: Dacă urăsc pe cineva, acela e Elvis Presley. Şi mai la vale: Dacă mâine se
destramă Rolling Stones nu-mi pasă. * Zice Adrian Enache: Dacă n-ar fi existat femeile le-aş fi inventat eu.
Adaugăm noi: Şi să fi fost toate ca Iuliana Marciuc? Doamne Fereşte!! * Şi aşa mai departe.
Denis Dinulescu 30 ianuarie 2010
PROIECTUL ROMÂNIA
Dat find că nu sunt drumari şi nici nu
călătoresc românii nu ştiu la ce folosesc drumurile. Ei nu profită de loc de puţinele care le
trec prin faţa casei. Nici măcar nu ştiu că ele îi pot duce la Roma, Moscova, Paris sau New York. Ei le folosesc ca
să-şi vândă ardeii, ceapa şi pepenii pe care le cultivă de 2.000 de ani degeaba. Dacă nu le vând pe taraba din faţa
porţii nu-i nimic, se retrag în curţi şi îşi bat vecinii şi nevestele, pe ultimele obligându-le să dea ouă, lapte,
miere, să facă copii, să bată covoarele, să bea, să dea blană, carne şi să se uite la televizor. * Românii nu
participă cu nimic la istoria universală. Nici cu drumurile, pentru că tot am pomenit de ele, nici cu podurile,
nici cu literatura, nici cu istoria, nici cu muzica. Cineva o să-mi spună de George Enescu. Avem dubii că este aşa.
* În istoria noastră, românii care au reuşit în lume au fost cei care au avut proiecte individuale, nesusţinute de
stat. Pomenim doar de Badea Cârţan, Brâncuşi, Herta Muller, Eliade, Cioran, Ionesco. * Statul român, cum spuneam,
nu susţine pe nimeni cu nimic. Nu e cazul aici să pomenim de “acoperiţii” din biserici, din ambasade, în general
din diaspora aflată aiurea pe planetă. * Proiectele care se fac la nivel de stat sunt nerealiste.
Amintim aici doar de proiectul Cărtărescu, scriitor care a stat la Viena pe banii nu ştim cui ca să atragă atenţia
asupra literaturii române doritoare de un Nobel, aţi ghicit, pentru literatură. După cum ştim,
n-a fost să fie, pentru că Nobelul l-a luat Herta Muller. Cei care au făcut proiectul, noi îi bănuim tare mult pe
Liiceanu şi pe ceilalţi pe care-i cheamă la fel, nici măcar n-au avut bunul simţ să se uite peste candidaturile din
alţi ani. Ar fi văzut atunci că Germania depunea candidatura Hertei Muller de vreo trei, patru ani şi că la un
moment dat trebuia să aibă câştig de cauză. * Nimeni în ţara noastră n-are un proiect numit
ROMÂNIA. Bălmăjelile de la ministerele turismului, de externe, sportului, mediului sau educaţiei
sunt baliverne care ne scot din Europa, nicidecum menite să dea lumii imaginea unui popor cu aspiraţii, cu
aşteptări universale. * Şi asta dintr-un singur motiv: Proiectele le fac oamenii, iar cei din
fruntea României sunt greşiţi. Au alte preocupări. Care sunt alea? Zicem
câteva: Ştergerea urmelor, acumularea de capital, albirea banilor, acapararea media. * Lipsa unui proiect numit
ROMÂNIA ne face să ne simţim inconfortabil ori de câte ori călătorim aiurea prin lume. Şi azi, la 20 de ani de la
moartea lui Ceauşescu, la Paris, la New York sau Berlin tot despre Ceauşescu se vorbeşte în legătură cu ţara
noastră. * Vin din nou Metallica. Am aflat că nu pentru un alt concert. Ci ca să facă un nou
guvern. Metallica n-are pretenţii să fie prim ministru sau şeful senatului. Nu. În aceste
demnităţi ei îi propun pe băieţii care cântă în deschidere: Bere Gratis, Cream, Iris, Directia 5 sau Holograf. Vom
vedea. Odată ales primul ministru, să zicem Loredana Groza, a doua tranşă de la FMI va intra în ţară pe la Giurgiu,
că e o vamă mai puţin aglomerată decât cea de la Arad. * Întrucât se apropie sfârşitul de an şi suntem obligaţi să
călătorim pe ruta Focşani, Paris, Colentina, Bran, Berlin, Milano şi Dumnezeu mai ştie pe unde, noi, semnatarul
acestor rânduri, pe numele adevărat Denis Dinulescu, vă urăm La Mulţi Ani şi un an nou, 2010, mai bun ca
ăsta!!!
Vasile Rechinroll 12 decembrie 2009
O ZI DIN VIAŢA UNUI MOGUL
Mii de cititori ai site-ului nostru ne-au întrebat care este de fapt definiţia
corectă a mogulului şi cu ce se ocupă el. Am considerar necesar să descriem în puţine cuvinte termenul şi
starea de mogul, precum şi ce face el toată ziua. * Mogulul este un bărbat înalt sau scund, blond sau brunet,
cu ochii aşa şi aşa, adică nici prea frumoşi, nici prea urâţi, cu mustăţi sau nu, cu amante tinere sau
bătrâne, posesor de ziare, maşini, soliste, case, televiziuni. El se scoală de dimineaţă şi deschide geamul
ca să intre aer curat. Pe fereastra apartamentului său din capitală, Sinaia, Paris sau Caraibe el vede
poporul român halind fasole cu cârnaţi şi se bucură că bucătarii lui ştiu reţete atât de sofisticate în
măsură să sature un popor. Şi uite aşa se face de 10. De ora 10. La această oră, mogulul citeşte presa lui.
Pentru că din banii pe care-i are pe numele nevestei, el finanţează câteva ziare în care dezvăluie numai
lucruri interesante despre adversari. Apoi dă drumul te televizor. Vrea să vadă dacă pe canalul lui toate
sunt în regulă. Şi, constată, că sunt: Ştirile sunt exact cum le-a dictat el, solistele cântă atât cât vrea
el de dezbrăcate, iar tocşourile dezbat nimicuri provocate chiar de el la şedinţa telefonică de aseară pe
care a avut-o cu alţi moguli, că doar se cunosc între ei şi nu-şi clatină unul altuia fire de păr aiurea.
Bun. Uite că s-a făcut de 12. E ora la care apare DNA. Mogulul este prieten cu DNA şi trebuie stabilit ce să
se dea în media, pentru ca românii să creadă că DNA nu stă degeaba, că mogulul este în vizor şi nu-şi face de
cap pe banii românului. Începe negocierea: Ce să scrie în ziarul pe care tot el îl deţine. Se inventează o
luare de mită care nu poate fii dovedită. Mogulul pune mâna pe telefon, redactorul şef ia ştirea şi o dă pe
ziar. Ca la comandă, televiziunea mogului toacă ore în şir subiectul astfel că românul se culcă liniştit
ştiind că mogulul nu-i va fura banii. Odată la patru ani vin alegerile şi mogulul trebuie să se hotărască pe
cine scoate preşedinte. Începe agitaţia. Nervii, reproşurile. Declaraţii, casete video. Afişe. Moderatori
„răi” pe televiziunile lor. Dezvăluiri în presa proprie. Altă fasole, alţi cârnaţi. Pixuri. Şi uite-aşa iese
preşedinte un „nene” de care România n-are nevoie. S-a văzut în ultimii 20 de ani că niciun preşedinte n-are
treabă cu ţara, n-are treabă cu nimic, ci doar cu albitul banilor pe care mogulii îi cheltuie cu nonşalanţă
şi veselie. Şi totuşi de unde au bani mogulii? Răspunsul este simplu: De la noi. Justiţia mogulului are grijă
ca „noi” să nu putem pune nicio întrebare prin care mogulul să-şi justifice provenienţa miliardelor de euro
cu care se caţără în top 300. În sfârşit vine seara şi mogulul obosit se duce la restaurantul pe care-l
conduce omul lui, un ofiţer de informaţii spre pensie. Aici pune la cale ziua de mâine: Că ce scriem pe
presă, că ce zice DNA şi că ce să declare „nenea” care vrea la Cotroceni. * Odată ordinea de zi de mâine
fiind adoptată, mogulul se duce acasă cu câţiva prieteni. Pune un dvd cu Jeff Beck în timpul căruia, ca să
pară interesant, povesteşte cum s-a întâlnit el la Londra cu Richard Bona si Mark
Stern şi cum i-au promis ăştia că o să cânte de ziua lui la moşia pe care o are la Crevedia. Prietenii nu-l
cred şi atunci mogulul îi porunceşte Annei Lesko să cânte un bluz. Bluzul nu-i reuşit, cum nimic din muzica
românească nu este şi brusc mogulul dă afară pe toată lumea. Înainte de culcare îşi pune un dvd cu Sorin
Copilul de Aur, de fapt singura muzică pe care o înţelege.
Vasile Rechinroll 3 Decembrie 2009
NOI ÎL VOTĂM PE
GEOANĂBĂSESCU
În turul doi noi îl votăm pe Mircea
Geoană. Pentru că principalul său punct din programul economic va fi readucerea lui Dan Matei Agaton la Ministerul
Turismului. Acesta va schimba inutilul Land of Choise cu Land of Dracula. În felul acesta este ca şi rezolvată
ieşirea din criză, pentru ca Land of Dracula va oferi românilor trei milioane de locuri de muncă, iar producţia de
dinţi şi de stomatologi autohtonă va trece pe locul întâi în lume. * Bine, bine veţi întreba: Şi ce va face Elena
Udrea? Păi, tot în programul economic al domnului Geoană scrie ca dânsa va fi înscrisă în corpul de dansatoare al
lui Lady Gaga, dar nu pentru a dansa, ci pentru a-i asculta telefoanele. * Da, dar noi îl vom vota în turul doi şi
pe Traian Băsescu. Pentru că lucrurile bune trebuie neapărat repetate din când în când şi dacă în trecutul său
mandat am intrat în UE, în NATO sau am trăit bine, acum e cazul s-o mai facem odată, mai ales că nici UE, nici NATO
habar n-au cu ce se manâncă România şi e cazul să afle. Cât despre faptul că am trăit bine socotim că e momentul
s-o mai facem cinci ani, ca să ne dumirim cum e. * Miliardarii lumii şi-au reorientat
investiţiile. Au început să cumpere tablouri la orice preţ. Se vând în draci Picasso, Van Gogh, Warhol. Toate
licitaţiile de artă din lume funcţionează la parametri maximi. Şi pe plaiurile mioritice se va întâmpla la fel după
turul doi. Numai că miliardarii autohtoni vor putea cumpăra un singur tablou: Acela reprezentându-l pe noul
preşedinte al României, Geoanăbăsescu, scoţând ţara din criză. Toţi pictorii români vor ilustra în diverse
dimensiuni acest mirific şi excepţional demers al noului preşedinte. În felul acesta vor creşte producţiile de
culori sintetice, de apă şi de pământ. Dacă pământul nu va fi lucrat. Şi se aude că nu. Pentru că nu-i timp. Pariul
cu agricultura a fost câştigat se pare pe vremea lui Burebista şi nu-i nevoie de altul.
* Începe târgul de carte, Gaudeamus. Cărţi cu Geoanăbăsescu încă n-au apărut, dar, staţi
liniştiţi, sunt deja la tipar şi vom avea cinci ani la îndemână să le învăţăm pe dinafară. Noi vrem să spunem că la
ediţia actuală a târgului a fost invitat şi celebrul angloindian Salman Rushide. Şi ce dacă? Dânsul are doar un
volum la standuri, pe când Andreea Marin, Dan Puric, Oana Pellea, Iuliana Marciuc şi Mihaela Rădulescu au cu miile.
* Încă un succes al muzicii uşoare româneşti: Ultimul loc la ediţia 2009 a Eurovizionului pentru juniori.
Concurenta României, Ioana Bianca Anuţa, a cântat cea mai urâtă melodie din lume şi, normal, a obţinut ultimul loc.
Când să mergem la redacţie pentru micul dejun cumpus din buletine de vot pentru turul doi cioc, cioc, cioc la uşă.
Vecinul, ca de obicei, care zice: Ştii, bătrâne, că din 2010, compozitorii români nu vor avea voie să compună decât
o melodie? Şi că aceasta va trebui să se cheme Geoanăbăsescu? * N-am ştiut ce să răspundem, dar aşteptăm melodia cu
interes.
Vasile Rechinroll Noiembrie25
THIS COUNTRY IS FULL OF
GYPSIES
Hugh Hofner, 83 de
ani, îşi vinde revista care l-a făcut celebru, PlayBoy. Trebuie strânşi degraba cei
trei sute de milioane de euro pe care-i vrea simpaticul moş, întrucât revista poate fi folosită cel mai bine în
campania electorală de la noi, poate chiar până la primul tur. Vor putea fi astfel prezentate pictoriale cu
Băsescu, Antonescu, Geoană, Vadim şi Oprescu. Că cu Remus Cernea ce-are? Că ar fi ceva verde, pe o pătura verde,
circulând cu un troleu verde, cu un program economic verde. Că să nu zicem altceva. * De
altfel, Remus Cernea a fost uitat afară când a dat să intre la întâlnirea de la Cluj dintre Crin şi Traian. Or fi
crezut oamenii ăia care păzeau sala că e o frunză? * Băieţii de la Top Gear au făcut un material în ţara noastră.
L-au dat pe BBC. Clarkson, şeful găştii de la celebra emisiune şi-a început materialul despre România aşa:
This country is full of gypsies. Se referea la faptul că unde întorcea capul nu dădea decât de
ţigani. Cerşind, furând, cântând, vânzând, schimbând valuta. Probabil era partea pitorească din programul de turism
al Elenei Udrea şi englezii n-au ştiut. * A apărut computerul pentru bătrâni. Performanţele sale sunt remarcabile.
Are o singură tastă. Nu cu literă, cu nimic. Apeşi pe ea şi automat îţi apare un candidat la preşedinţie care-ţi
zice că ţi-a mărit pensia. Dacă apeşi de două ori, acelaşi candidat îţi promite un kil de zahăr dacă-l votezi pe
el. Dacă apeşi de trei ori computerul se strică, pentru că nu dă mai mult decât zahăr. Şi nici nu e nevoie, pentru
că bătrânii sunt uşor de cumpărat. Aşa zice şi un proverb românesc: Dacă la alegeri n-ai bătrâni, dă-le un kil de
zahăr. * Lipsa de credibilitate a României se vede peste tot. La aniversarea de la Berlin, 20 de ani de la căderea
zidului, în rezoluţia adoptată de toţi şefii de state prezenţi la eveniment România n-a fost pomenită ca eliberată
de comunism. N-a fost pomenită de loc. Nasol. Neîncrederea în societatea românească, neseriozitatea ei ne-au lipsit
de certificatul inventării penicilinei şi a stiloului, dacă ţineţi minte. Cu inventarea celor două produse sunt
creditaţi alţi oameni, în nici-un caz români. * Vladimir Putin a acordat premiile hip-hop din
Rusia. Zhigan, rapperul premiat a declarat că viitorul său tovarăş de trupă va fi chiar Putin. Recomandăm viitoarei
trupe formată din Putin şi Zhigan să se uite şi pe piaţa românească de gen şi să încerce să cânte cu Vadim, Becali,
Radu Morar, Borcea, Norica Neculai şi Mugur Ciuvică. * Şcolile de televiziune autohtone sunt în
pană de elevi. Una dintre ele, cea condusă de Andreea Marin, suferă din plin de pe urma acestui fapt. Ne întrebăm:
Despre ce televiziune îi învaţă Andreea pe “micuţii” elevi şi la ce fel de televiziune se pricepe “diva”. * Când să
ieşim pe uşa cioc, cioc, cioc vecinul, ca de obicei. Zice: A zis Matei Vişniec într-un interviu că societatea
românească, acum la început de mileniu, suferă de o chestie mult mai gravă decât comunismul. Ce-o fi vrut să zică?
Ştii? * Ştim, da’ n-am vrut să-i spunem, cum n-o facem nici pentru dvs. Sunteţi copii mari, judecaţi şi
singuri.
Vasile Rechinroll noiembrie 16
LUNA ARDE ŞI BABA SE PIAPTĂNĂ
Prima rachetă româneasca îşi amână
lansarea. Păcat, dacă o mai face odată lunarii, populaţia Lunii, care aşteaptă să fie descoperiţi de români, deci
lunarii n-ar ştii sloganurile candidaţilor noştri la prezidenţiale şi ar fi mai săraci. * Am aflat că, deşi fără
cosmonauţi, racheta va duce pe Lună cântece romăneşti interpretate de Mădălin Voicu, Dan Diaconescu, Daniela
Gyorfi, Nico şi alţii şi că pe Lună se va isca un dans. De aici şi proverbul: ”Luna arde şi baba se piaptănă”. *
Manifestările care comemorează sfârşitul comunismului au loc la Berlin şi New York. Am auzit că erau cât pe ce să
se desfăşoare la Bucureşti, dar când organizatorii au auzit îndemnul lui Băsescu: ”Hai la referendum”, s-au temut
că vor fi puşi să voteze ceva ce nu interesează pe nimeni. Mai ales pe U2, Inna, Beyonce, Green
Day sau Foo Fighters.* Steven Tyler, solistul Aerosmith, este acuzat că se ocupă prea mult de
proiectele personale în detrimentul celor ale grupului care l-a consacrat. Băieţii din trupă vor să-l schimbe. Am
aflat pentru dvs. că se gândesc serios la Cătălin Crişan, Marcel Pavel şi Andreea Bălan.
* După care ne-am dus la farmacie. Am cerut un piramidon deşi n-aveam bani. Am spus
sloganul lui Geoană: Împreună învingem!! Farmacista ne-a dat pe mâna poliţiei. * Ne-am dus să plătim factura
telefonului mobil. Aici am zis-o p-aia a lui Crin: Păi, România bunului simţ!! Poliţia ne-a ridicat instantaneu. *
P-aia a lui Oprescu am zis-o când am plătit lumina: Hai România!! Badigarzii ne-au făcut câteva cucuie şi ne-au
aruncat pe scări. * Morala e că n-avem ce face cu niciun slogan. Şi că iar suntem siliţi să votăm împotriva cuiva.
Dacă votăm. * Femeile viitorului vor fi mai scunde, mai fertile şi mai dolofane. Nu ştim dacă rezultatele
cercetărilor Institutului din Massachutetts se referă şi la femeile din România, aşa că vă prezentăm noi viitoarea
femeie din Carpaţi, după cercetări proprii: Mai înaltă, mai sensibilă, va face turism cât cuprinde, nu va bea
alcool, va face în medie 15-16 copii de familie, va merge la fotbal, va pescui, va injura, va trăi cu vecina, va
merge la piaţă şi la slujbă de trei ori pe zi, că banii pentru toate astea trebuie să vină de undeva. Bine, bine
veţi spune, şi ce vor face bărbaţii? Păi, ei se vor gândi la viitoarea campanie electorală, astfel ca noile
sloganuri să fie mai mobilizatoare, mai vesele, mai la obiect, mai în ton cu realitatea. * Când să scoatem mămăliga
de pe foc, cioc, cioc, cioc la uşă. Era ca de obicei vecinul nostru. Zice: Ai
auzit că gagicu’ lu’ Delia Matache, ăla, Florin Moldoveanu, a luat împrumut şase milioane de euro de la bănci ca să
facă afaceri? Şi că acum e falit? Că de fapt a cheltuit banii pe cadouri pentru Delia? Zic: Hai
şi noi să luăm împrumut. El cum a luat? Ce, e mai deştept ca noi? Nu, a zis omul meu. Şi în timp
ce mă îmbrăcam, mă întreabă: Şi cu ce garantăm? Păi, cu aia a lu’ Băsescu: De ce le e frică nu scapă!!
Vasile
Rechinroll Noiembrie 2009
DANEZ PENTRU TINE
Graficianul American Robert Crumb a scos o Biblie sexoasă rău. Cu imagini.
Fecioara Maria se dă la Sfântul Cutare 1, Sfântul Cutare 2 se dă la o preacuvioasă, iar tipii din Cina cea de
Taină fac sex în toată regula pe sub masă, pe masă, prin blidele de haleală, tăvile cu struguri, pocalele de
vin. Şi ţin-te despuială, de bieţii credincioşi americani nu ştiu ce să mai creadă, da’ cumparaă toţi
cărţulia, că până la urmă nu-i putem zice Biblie. * Robert Crumb trebuie invitat şi în România să scoată o
asemenea capodoperă. Să vezi într-o “Biblie” românească scene de sex între Becali şi Irina Nistor, Nichita şi
Dinu Patriciu, Columbeanu şi Paula Iacob ar fi mişto, iar cartea ar fi trecută la cea mai vândută a ultimei
sute de ani. * Fuseră ZZTOP, nene. Gimme All Your Lovin n-a mai scos lumea din papuci ca atunci când n-aveam
acces la ea. A rămas de antologie doar clipul cu gagica şi maşina roşie. În rest, băieţii au fost corecţi,
pentru unii dintre noi “târziu de corecţi”, ca sa mă exprim de la înălţimea unei vârste pe care n-o pot
divulga. * La regalul Bucharest Master of Jazz aţi fost cu toţii. Cu câteva zile înainte a avut loc la Viena
un super concert, la care am fost în sală, al unui trio format din Stanley Clark, Victor Wooton şi Marcus
Miller. Ori, voiam să zicem că acest trio a lipsit de la masterul bucureştean. În rest, Jos Pălăria. *
Direcţia 5 a împlinit 19 ani de carieră. Este interesant cum, necântând nimic, faci o asemenea vărstă. Numai
în România se poate, unde vânzarea de discuri nu contează. * Bătrânul Al Fayed, tatăl
lui Doddy, gagicul răposat al răposatei prinţesei Diana, vrea neapărat să candideze la preşedintia Scoţiei,
având în program răsturnarea regalităţii britanice şi, evident, bunăstarea scoţienilor. La banii lui, se
poate!!! Interesant ar fi să candideze în România ca independent. Şi să fie nevoit s-o ia pe Nico să-i cante
în campanie la Focşani, Bârlad, Tecuci şi Codlea, să se arate la televizor prin piaţa Obor cumpărând
castraveţi sau cântând împreună cu Bere Gratis imnul campaniei sale din România:” Deşteaptă-te, scoţiene!!”
sau cam aşa ceva. * Am dat pe ştiri după atâta vânzoleală intelectuală. Şi-am plâns când am aflat că Quelle
şi Lada au dat faliment. Erau două repere comuniste îndrăgite prin anii ’70 ai secolului trecut. Aveai blugi
Quelle şi maşina Lada şi te puteai duce la Costineşti la gagici. Gagici, nene, nu alta, ca apăreai cu ele la
Forum şi nu scria Buzău pe ele, nu scria nimic. Apoi, le urcai în camera şi trebuia să le împrumuţi spray-ul
tău. * Să sting lumina, mi-am zis. Dar cioc, cioc, cioc la uşa. Era prietenul meu, B.N., care mi-a zis cu o
voce gravă: Haidi, bai, la emisiunea aia de la ProTv DANEZ PENTRU TINE, că poate găsim o nordică şi emigrăm.
Aşa am făcut, stimaţi cititori, şi ne-am luat şi-un manual de daneză cu noi, ca să nu zică fetele nu-s ce!! *
Aşa că staţi pe aproape, vă ţinem la curent.
Vasile Rechinroll octombrie 2009
CANNES 1
INGLOURIOUS BASTERDS SI BALKAN GIRLS
In primul rand ca in camera avem postul teve Virgin. * Nici urma de VH1 sau MTV.
Si e concert Red Hot si asa mai departe. * Oricum misto, ce sa zic, ca ploua, ca ninge nu conteaza, suntem la
Cannes la festival, si am venit sa mancam o maslina cu Alin Ludu Dumbrava. * Daca iesi dimineata pe croazeta,
cam pe la standul american, poti sa te intalnesti cu Quentin Tarantino. E intr-o pereche de blugi, un tricou
ponosit si bea acelasi Heineken ca si tine. La aceeasi masa chiar. * Profit si il invit la standul romanesc.
La o petrecere. Zice ca nu, mai bine sa vin io la Inglourious Basterds, ma invita chiar daca n-am smoching. *
Dar petrecerea romaneasca s-a mutat pe vasul Kodak. * Domnul Paleologu, Tudor Giurgiu, Ada Solomon, multi
altii. Cate o maslina. * La standul romanesc la fel. Dupa „Politist, adjectiv” s-a baut cam in vreo 20 de
oameni un vin. * Ba alb, ba rosu.* Cat despre stirea ca Cannes-ul si-a rupt camasa ca sa vaza filmul lui
Porumboiu aparuta pe Ev Zilei sau Cotidianul, va rog sa ne credeti pe noi: In sala n-au fost decat 30 de
spectatori. * Brusc apar niste masini din care ninge. Trotuarele se umplu de zapada. Gagici elegante cu
bulgari. Ha, ha, ha!! * Asa isi lanseaza Jim Carrey ultimul film: A Christmas with Carol. * Politia calare. *
O trupa rock pe strada. * Lume eleganta. * Femei de 4 metri inaltime, cu craci de 8. * Terase pline la doua
dimineata. * Sa mergem sa vedem Lars von Trier? Da, da’ n-avem tinuta de seara. * La standul romanesc nu se
da nicio tinuta. E recesiune. * In marketul festivalului toate tarile au cate un stand de zici ca fac numai
filme cu Deniro, Devito, Desharonstone, Dejimmy Hendrix si Dedoors. * Numai Romania n-are nimic la market.
Nici nu existam. * La standul Bollywood suntem intrebati ce filme a facut Romania in general, sa nu le
pomenim doar de 4,3,2, ca odata poate oricine. Io, mai guraliv, zic de filmele cu Ilarion Ciobanu. Indienii
chiar cred ca e un actor mare. Zambesc. Isi cer scuze ca n-au aflat inca de Florin Piersic sau Ion Besoiu. *
Pe undeva, intr-un hotel secret, a venit Mick Jagger. Toata lumea freamata. * Gagici in tinuta de seara se
duc intr-acolo. Le asteapta un Satisfaction garantat. * Era sa uit. Ploua de cand am venit. * Asta nu le
impiedica pe „fatalele” filmului romanesc, le-am numit pe Cristina Corciovescu si Irina Nistor, sa umble de
colo colo la petreceri, sa guste cate o zacusca. * Exact, ne-am adus aminte: asta ne-a intrebat pe noi domnul
ministru Teodor Paleologu la petrecerea pomenita mai sus: daca zacusca e buna. Am raspuns si in numele
cititorilor nostri: Da, e buna!!! * Apoi, cam pe la cinci dimineata din nou in camera. * Pe Virgin e un
concert in direct cu The Ting Tings. * Ne-am bagat in pat si am ascultat o melodie. Atata s-a putut, cand a
venit cutremuratoarea veste ca Elena n-a luat decat locul 19 la Eurovision. Exact in anul cand se astepta ca
Romania sa castige concursul si sa umple mapamondul de Balkan Girls. * Nasol. Se pare ca planeta se va umple
de balkan girls si fara melodie. Si ar fi mai direct, mai simplu, mai de la om la om, ca nu toata lumea are
ureche. Ar face-o oral.
DENIS RECKINROLL
CANNES 2
AGORA, ANTIHRIST, PENELOPE CRUZ SI ERIC CANTONA
Seara, pe croazeta Cannes-ului apar papusarii. * Sunt marionetisti, doi cate doi,
care manuiesc sforile unor papusi enorme. Unul canta la chitara electrica, celalalt „danseaza” marioneta. *
Se canta chestii clasice: Beatles, Bob Dylan. * Trebuie sa vedem Lars von Trier, adica Antihrist. Toata lumea
tremura, pentru ca s-a zvonit ca va veni chiar regizorul in persoana la premiera. * Greu de crezut, zicem
noi, Lars von Trier nu merge la niciun festival avand rau de mare, de avion, de sosea, de mancare, nu stim si
daca de femei. * Dupa Antihrist trebuie vazut neaparat Agora lui Amenabar. * Usor de zis, greu de facut,
intrucat salile sunt pline cu patru ore inainte de proiectii si daca vii cu o juma’ de ora inainte, cum am
venit noi, poti sa zici ca ai avut ghinion. * Si-apoi, noi nu ne omoram dupa Amenabar. Il gasim
superplictisitor. Nici dupa Almodovar nu ne omoram, despre care toata lumea aici vorbeste ca despre un nou
Spielberg al Spaniei. * Personal credem ca singura calitate a lui Almodovar este ca o cara dupa el pe
Penelope Cruz. * Da, gagica e pe aici si e cea mai vanata din festival. * Mai sunt cateva filme care prezinta
interes: Taking Woodstock, care e un fel de backstage al evenimentului, in sensul ca fabulosul festival din
anii 60 este povestit de proprietarul terenului pe care s-a desfasurat si care azi are 200 de ani, apoi alt
film despre viata lui Eric Cantona, care se aude ca bate si el hotelurile prin Cannes. * Apoi, ne suim in
masina si ne repezim pana la Monaco. * Faimosul principat apare dupa ce iesi dintr-un tunel lung cam de doi
kilmetri. * Intrebam un politist unde e Monte Carlo, celebrul cartier al principatului. Cum unde? Atata lucru
nu stim, se mira omul. Si ne arata niste indicatoare pe care scrie ca de duminica, 24 mai, la cursa de
formula 1 vin imparati, sefi de stat, vedete. Cateva sageti, doua trei curbe chiar pe traseul cursei si
ajungi in fata Casinoului din Monte Carlo, cu celebra Opera in spate, care are intrarea pe plaja. * Nu stim
daca se intelege ceva din ce povestim, dar e bine sa mergeti si dvs pana acolo, ca merita. * In fata
Casinoului canta muzica. Este un band de jazz, bas, tobe, chitara electrica si un solist vocal. Taxa de
intrare 10 euro. * Cativa angajati ai stabilimentului joaca pentru turisti. Poti sa-ti cumperi jetoane de
cativa euro, sa joci, si sa si castigi cam 10, 15 euro, nu mai mult. * Pe traseul cursei de formula 1 sunt
toate masinile decapotabile din lume. Chiar si cateva Lotus, despre care noi credeam ca nu se mai fabrica. *
Seara din nou in Cannes, unde Jim Carrey are conferinta de presa in fata hotelului. * Aici il cunoastem pe
tizul nostru, Denis, care este seful festivalului de film din Antalia, festival cu premii de cate o suta de
mii de euro mai la toate sectiunile. * Interesant. * Cum suntem singurii Denisi de pe croazeta bem repede
cinci beri si ne dam intalnire la Istanbul. * In fata hotelului Martinez cativa ziaristi se plang ca filmele
din festival nu sunt si pe dvd de vanzare. * Saracii de ei, daca ar stii cat de repede „ajung” ele in Romania
ne-ar invidia. Noi deja avem programate Antihrist si Inglourious Basterds, ca cu
Penelope Cruz e mai greu sa vorbim. D-apoi s-o aducem la Bucuresti.
DENIS
RECKINROLL
CANNES 3
LINISTE,
ROMANIA DOARME!!!
Nicio alta breasla din lume nu se da in stamba cu atata stralucire ca cea a
filmului. * N-ai sa vezi nici macelari, nici marinari sau croitori, nici scriitori sau pictori, nici brutari
sau actori de teatru organizand un asemenea eveniment mondial ca cel de la Cannes. * Poate doar bresala
constructorilor de masini sa fie aidoma, dar saloanele auto n-au glamurul, eleganta si atractia celor
dedicate filmului. * Dar cum se vede Romania de la Cannes? * Pai, asa si asa. Nici nu se vede, nici nu
lipseste. * Standul Romaniei straluceste prin lipsa de evenimente dedicate cui? Pai, Romaniei, stimati
preteni. * Daca celelalte tari se straduiesc sa “se afle in treaba” organizand receptii cu valuri de vodca si
bere Romania are doar un birou la care din cand in cand sta Tudor Giurgiu, normal e organizatorul standului,
deci sta Tudor Giurgiu si-si face corespondenta. * Nimic din ce inseamna reprezentare de tara, o promovare,
un pliant. * La petrecerea organizata de tarile nordice, de exemplu, s-a ingramadit tot ce inseamna presa la
Cannes. * Ocazie cu care noi l-am cunoscut pe alt celebru Denis, un turc care este seful festivalului de film
din Antalya. Festival de lungmetraje, care da premii de cate o suta de mii de euro si-ti difuzeaza si filmul
prin Turcia, tara care a crescut formidabil in materie de industrie de film. * Din cand in cand prin Cannes
este si cate un film romanesc. Atunci standul se anima si apar zece douazeci de romani, de la Porumboiu la
Mungiu, care discuta o ora nebagati in seama de nimeni. * Apoi stingerea. Romania se culca. * Ne-am intrebat
de ce nu sunt alti “mari regizori” ai neamului, Dan Pita, Sergiu Nicolaescu, Mircea Daneliuc, Geo Saizescu,
Stere Gulea, Horatiu Malaele sau Serban Marinescu asa cum stim autori de “celebre” filme rulate o data sau de
doua ori prin sali bucurestene. Noi avem raspuns, nu vi-l oferim. * De ce? * Uite-asa!! “ La Marketul
festivalului, in sectia in care se vand, se cumpara si se fac schimburi de proiecte de televiziune sau filme
de toate felurile Romania nici macar nu are stand. Pentru ca nu are nimic de oferit. * Sa vinzi emisiuni cu
Dan Diaconescu? Filme de Ioan Carmazan? Doamne Fereste!! * Aici troneaza standuri precum Bollywood, Spania,
Rusia, Turcia, Stalele Unite, Canada, Germania, Franta si Anglia evident. * Astazi sta sa ploua, pe mare o
instalatie laser face reclama la cateva filme, cei patru cersetori din Cannes sunt romani, noi ne-am rezervat
o masa la un bar unde canta un jazzman francez, un bar cam ca al lui Kelu de la noi,
gagici misto pe strada si filmul lui Mungiu, “Amintiri din epoca de aur”. * Asteptat cu interes. * Pe
aeropoartele din Zurich, Frankfurt sau Nisa sunt panouri cu Balcic, Antalya, Riga sau Tassos. Nici un panou
nu aminteste ca Romania are un castel Bran, un ministru numit Udrea sau macar o bere care sa te indemne s-o
iei spre Carpati. * Dar asta este o alta poveste, pe care noi o s-o punem pe note si-o sa ne prezentam cu ea
la selectia din 2010 a Eurovisionului romanesc. O sa dam un ban lu’ cui stim noi, si-o sa reprezentam Romania
la urmatorul concurs. Asa, ca sa ne aflam in treaba si ca sa chletuim banul public cu mult umor, nepasare si
eleganta.
DENIS RECKINROLL
SUMMIT CU ÎNGHE
ŢATĂ
Viitorul Summit NATO va avea loc vara
aceasta pe platoul fabricii de îngheţată din Constanţa. Preşedinţii Nicolas Sarkozy şi Traian Băsescu vor mânca
îngheţată cu alune, iar doamna Carla Bruni, că la dânsa am vrut să ajungem, vă cânta o melodie cu versuri inspirate
din procesul de fabricare a îngheţatei autohtone. Dansa se va acompania la chitară şi va fi
susţinută sonor de valurile mării şi de guiţatul pescăruşilor. Domnii Bush şi Putin vor privi acest summit de la
Moscova printr-un binoclu ucrainean. * Vara lui 2008, va fi a rockului. A muzicii de bună
calitate. Vor trece pe aici Metallica, Bon Jovi, Judas Priest. Pe stadionul Cotroceni. Aflând acest lucru, LPF a
decis ca în timpul concertelor, pe gazon să se desfăşoare acele meciuri de fotbal din campionatul intern care duc
lipsă de spectatori, ceva de genul Mioveni - Galaţi, Bistriţa - Neamţ. Hotărârea i-a fost comunicată şi lui
Larssen, liderul Metallica, care a fost de acord, dânsul declarând că este suporter înrăit al echipei de liga a III
a Biscuitul Otopeni. * Lui Bob Dylan i-a fost acordat prestigiosul Pulitzer. Ne bucurăm enorm pentru dânsul şi ne
mai bucurăm că n-a fost nevoit să-şi desfăşoare cariera în România, unde n-ar fi trecut niciodată de selecţiile
Eurovision, Cerb sau Mamaia. Nici măcar la vreo casă de cultură n-ar fi cântat. * Odată cu
candidatura la primăria sectorului 1 a domnului Dan Bittman, sectorul din nordul Bucureştiului va fi numit “Oază de
Cântec, Joc şi Voie Bună”. * Rămas pe dinafara primăriei generale, Mariean Vanghelie se va
retrage la o mânăstire din sectorul 5, pentru a-şi continua memorialistica numită:”Că mă iubeşte almanahele şi e
moarte dupe mine”. * Şi a fost ziua rromilor. Au cântat, au dansat prin Bucureşti, au grătărit cârnaţi, cărnuri
grele, mici şi peşte. Ei aşteaptă ridicarea vizelor pentru România, dorind să se stabilească în Central Park din
New York, pentru a întemeia acolo o şatră care să lupte şi să cânte cerşind, furând, cotrobăind casele şi
buzunarele americanilor în numele libertăţii de expresie, a cântului liber şi al democraţiei. * A SUIVRE, cum spune
un vers dintr-o manea binecunoscută, al cărui nume n-avem voie să-l pomenim, întrucât ţinuta acestui site este
severă.
Denis Dinulescu
PINK FLOYD LA BLIDARI, jud
VRANCEA
BUG Mafia a
concertat în satul Blidari, jud Vrancea. Deranjaţi de versurile “molcome”,
“emoţionante” şi “tandre” ale trupei băieţii din sală au sărit la bătaie. După care au demolat sala. Astfel că,
după concert, BUG Mafia a declarat că nu va mai concerta decât în deschidere la Pink
Floyd. Aflând acest lucru, Pink Floyd şi-a anulat toate concertele din următorii 40 de ani. *
Industria muzicală din România scade anual cu 30%, iar cea mondială cu 15%. Asta din cauza furăciunilor de pe
Internet. Din această cauză multe trupe celebre şi-au intensificat concertele, acolo banul e
sigur. * Valoarea muzicii autohtone este, statistica 2007, de 20 milioane de
euro. Cam puţin şi nu merită. Sharon Stone cere la un film suma asta, aşa că n-ar trebui să mai
cânte nimeni prin Carpaţi? E ridicol. * Daniela Gyorfi zice că Marian Nistor o acuză de
furăciunea unei melodii. Aşa o fi. Se naşte însă o întrebare: când şi ce compune domnul Nistor,
că nu arată de loc aşa. Nici el, nici soţia lui blondă. * Comornik va cânta la nunta lui Cristi
Chivu. Din acel moment cariera celebrului fotbalist o va lua la vale. * Un nene
de la Vank, probabil solistul vocal, a zis că între CD-uri, trupa face muzică de film. N-a ştiut
să zică ce film, ba era tentat să dea exemple de “afară”: Crash, No country for old man. Dar n-a
îndrăznit. Amintim că ultimul CD Vank a apărut acum 4 ani şi întrebarea moderatorului a fost: din ce trăiţi între
CD-uri. Nenea, n-a avut curajul să spună cu nu trăiesc.* Într-un număr al
cotidianului Washington Post din aprilie, 2008, Bob Dylan este criticat pentru versurile lipsite de imaginaţie ale
ultimelor sale albume. Păi, ce versuri să mai producă bătrânul nostru prieten Dylan când la cotitură stau, aşa cum
vedeţi mai sus, alde Comornik, Gyorfi, BUG Mafia, Vank şi Marian Nistor? * Următorul film al lui Demi
Moore se va numi BURAK, şi se va turna la Buftea. Rolul masculin va fi al lui Woody Harrelson, iar regia lui
Guy Mosche. Demi Moore va fi o ţigancă mişto. * A SUIVRE, adică noi vom vedea filmul şi vă vom
spune ce şi cum despre coloana sonoră, că asta ne interesează în rubrica asta: Muzica. Cea de bună calitate, cum
sunt ale lui Nistor, Comornik şi alţii ca ei.
Denis Dinulescu 17 aprilie 2008
COMUNICAT SSRCD: “BĂ, REGINO!!!
Mick Jagger a acceptat să fie “gazda”
olimpiadei din 2012, care se va desfăşura la Londra. * El şi Keith Richards vor compune câteva melodii pentru Elton
John şi David Bowie, doi dintre prietenii grupului The Rolling Stones, care vor cânta, ţine morţiş Jagger, la
deschiderea olimpiadei londoneze. * Sub aceste auspicii, spectacolul deschiderii olimpiadei se anunţă a fi mai tare
decât cel al deschiderii olimpiadei de la Beijing. * Cel puţin pentru unii dintre noi, pentru care Paint it Black,
I Cand’t get no Satisfaction, Lady Jane sau Sister Morphyne sunt printre melodiile antologice ale secolului trecut
şi nu numai. * Mai e de zis ceva? * Da!!* Că Mick Jagger ţine să îi aibă prezenţi pe durata olimpiadei de la Londra
şi pe mulţi alţii dintre prietenii săi: pe Van Morrison, Sting, Phil Collins, David Gilmoure şi Jimmy Page. * Cu o
aşa participare, cine se va mai uita la anostele probe de atletism cu aruncatul nu ştim cui, la polo sau hochey pe
iarbă? * Jagger a mai declarat:”Este o onoare pentru mine să fiu gazda olimpiadei”. Şi, adaugăm, o bucurie mare
pentru noi, care vom strânge bani de pe acum ca să fim prezenţi pe stadionul Wembley la deschidere. * Până aici
toate bune. * Adică până ce aceasta informaţie a ajuns pe meleagurile dâmboviţene. * Brusc s-a încins tărâţa în
shoubizul autohton. * Astfel, celebra Nico a declarat:”Adică să iei ultimul loc la Eurovizion, cum am luat eu, şi
Jagger ăsta să nu te invite să cânţi pe Wembley? Este o ruţine. Mă voi plânge Iulianei Marciuc”. * “Şi în general,
continuă vestita solista, e o ruşine că n-au fost invitaţi toţi interpreţii români la evenimentul londonez. Să-i
fie ruşine lui Jagger. În timp ce la noi în ţară se cânta Lalele, el ce făcea? Cânta, Hey, Carol? Păi, aia e
melodie? Are vreun mesaj? Păi, lalelele te umpleau de parfum, de emoţie, de
culoare, pe când Carol nu. Şi ce nume e ăsta, Carol?” * Daniela Gyorfi a declarat:”De ce
Sting şi nu eu?” * Iată o întrebare care poate fi pusă Direcţiei 5, care, auzim, trage sforile să-i înlocuiască pe
Rolling Stones în 2012. * Una peste alta, ca să n-o mai lungim, a luat atitudine până şi Sindicatul Soliştilor
Români care Cântă Degeaba, SSRCD, la care sunt afiliaţi fără excepţie toţi interpreţii de orice fel de muzică din
Carpaţi, care a redactat un material scurt adresat reginei Angliei:”Bă, regino, păi noi cântăm de ne crapă bojocii
în fiecare zi, iar tu caşti urechile la Jimmy Page? La Phil Collins? De ce? Nu suntem şi noi în Europa? Mâine
poimâine o să te uiţi şi la Ten Years After sau Grateful Dead!! Şi e frumos? Noi zicem că nu, şi te rugăm să-ţi
bagi minţile-n cap, că dacă ne punem minte nici noi nu-i mai primim la Mangalia sau Mamaia, unde cântă Cotabiţă, pe
aşa zicii voştri solişti, chiar dacă se numesc Rolling Stones sau Pink Floyd. Aşa să ştii!!! Semnat: Noi, Soliştii
din Carpaţi!!!”
HUMBLEPIE IONESCU
O ZI DIN VIAŢA ORICĂRUIA DINTRE NOI
Seara venim liniştiţi acasă cu o juma’ de pară, două sute parizer, un sfert de
pâine, un cartof, două copane de pui, o felie de pepene şi o sticlă goală de bere. Criza ne-a înjumătăţit
nivelul de trai, deci cumpărăm pe măsură. Când să deschidem liftul apare Dida Drăgan. Zicem: Asta ne mai
lipsea, să ne cânte ceva vesel. Dar nu, Dida ne roagă s-o alegem pe ea şi numai pe ea în parlament, altfel nu
ne mai umplem sacoşa niciodată. * E seară deci şi nu avem chef de somn. Ieşim în parc
cu soţia. E o femeie onestă, cu mustăţi galbene, roşie de frumuseţe, înaltă de cinci metri şi nu prea grasă,
adică are cam o sută de kile, ceea ce e foarte mişto. În parc apare Luminiţa Anghel. Zicem: Asta ne mai
lipsea, să ne cânte ceva vesel. Dar nu, Luminiţa ne roagă s-o alegem pe ea la parlament sau undeva, că numai
aşa muzica din România va pune stăpânire pe Billboard-ul american. * Ne întoarcem acasă şi în loc să ne batem
soţia, aşa cum obişnuim de douăj de ani, dăm drumul la ştiri. Apare Mihai Constantinescu. E în spital. Zicem:
Asta ne mai lipsea, să ne cânte ceva vesel. Şi nici una nici două, omul, altfel grav bolnav, zice ceva cu o
Pisicuţă, adică o melodie antrenantă, care a trimis la reanimare juma’ de spital. * După ştirea cu Mihai
Constantinescu apare Tudor Chirilă cu un porc. Zicem: Asta ne mai lipsea, să ne cânte ceva vesel. Dar nu,
omul, zice ceva cu porcul şi parlamentul. Adică dacă tot nu cântă nimic, Chirilă atrage atenţia cu godacii. *
Închidem televizorul şi răsfoim The Sun. Ce să vezi? Monica Irimia pe prima pagină. Zicem: Asta ne mai
lipsea, să ne cânte ceva vesel. Dar nu, Monica nu cântă. E goală şi-şi face reclamă la ceva ce are între
picioare şi noi aici nu putem spune, că nu ne lasă dl Lupaşcu. Tânăra Monica, jumătatea de la Cheeky Girls
mai zice ceva în engleză de ciudă că n-are şi ea un parlamentar ca soră-sa. * Lăsăm tabloidul englez şi
ascultăm Circus-ul lui Britney Spears. Zicem: Asta ne mai lipsea, să ne cânte ceva vesel. Culmea e că Britney
e în formă, are vlagă, compoziţie, ritm. Ne luăm nevasta la dans, dar hoaşca e supărată. De ce, întrebăm.
Păi, vrea şi ea un tatuaj pe fund ca al Angelinei Jolie din filmul Wanted, dar nu chiar ca al ei, ci cu
Stolojan. Îi spunem că n-avem decât cu Vanghelie şi de ciudă ne băgăm în pat. Stingem lumina. * Înainte de a
sforăi straşnic, ne dăm seama că putem trece şi noi la islamism, aşa cum a făcut Michael Jackson. Zicem:
Numai aşa putem cânta ceva vesel şi numai aşa ne putem numi Ăladeiplacemuzicauşoarăromâneascădesecacăpeel.
Denis Dinulescu
TOT ÎNAINTE SPRE MARTE
Criză necriză, americanii tot la Marte se
gândesc. Nu la trupa aia 30 de secunde până la Marte, ci la planeta cu pricina. Planetă pe care ei vor să trimită
şase cosmonauţi. Cam în 30 de ani de acum încolo. * Aşa că s-au apucat să caute oameni. N-au găsit pe continentul
lor. Nu. Au ajuns însă în România şi treaba s-a rezolvat. * Prima pe care au găsit-o a fost Cristina Spătar. Fata
însă le-a pus o condiţie: Să n-o pună nimeni să cânte printre gheţurile alea veşnice, că şi aşa nu cântă nimic, ci
să-şi prezinte colecţia de bijuterii în valoare de un milion şi ceva de euro, din care numai inelul de logodnă e
ceva cam de 43 de mii. Inel la care şi cântă. A mai cerut nişte telemea, ca să-şi dreagă vocea, ceva halva, că fără
dulce vedetele nu se simt bine şi în final un costum de cosmonaut din care să i se vadă sânii. * A doua care va
merge este Mihaela Rădulescu. Dânsa a fost văzută plecând de la Dani Oţil cu ţoalele după ea, şi e clar că vrea să
le aibă curate pentru naveta spaţială. Dânsa a cerut să prezinte marţienilor Duminica în familie şi când a aflat că
pe Marte nu există duminică s-a supărat şi a început să cânte singura melodie a lui Cerebel cu la la la, că nu ştia
versurile sau nici n-are. * Pentru colosala aventură de pe Marte s-a arătat dispusă şi
Alina Sorescu. Pregătită fiind de măritiş, cauză din care şi-a pus silicoane si botox la fund, solista a repetat o
melodie în care e vorba de doi marţieni care şi-au deschis un studiou muzical pe planeta roşie şi în care cântă
doar ea, Alina, că marţienii nu se ştie dacă au voce, americanii n-au aflat. În finalul cântecului, compus chiar de
Alina, Alina se mărită cu un marţian şi se stabileşte la Focşani, oraş în care marţienii fac un cap de pod cu
Pământul din cauză că le place muzica uşoară românească. Şi nu numai, le place şi Taxi, şi Direcţia 5, şi Bere
Gratis. * Bătălia pentru Marte, aşa cum aţi dedus, stimaţi cititori, nu s-a terminat aici. Astfel, trupa Senzual
i-a cerut Simonei Senzual să-şi schimbe numele ca să nu creadă marţienii că sunt tot una cu babana blondă şi să-i
ia pe ei de neveste marţienii şi nu pe Simona. Ei au pregătit şi o melodie în care e vorba de cum mută marţienii
Eurovisionul la ei pe planetă şi singurii invitaţi sunt românii, ca să nu mai existe vorbe şi ca Nico să poată
concura la nesfârşit. * Auzind că toată România este conectată la efortul american privitor la Marte, Pamela
Anderson se antrenează şi ea prin Malibu la câţi bărbaţi poate să „facă” pe noapte. Recordul: trei. Diva e
disperată, pentru că marţienii sunt mici, verzi şi au scule mari şi roşii şi americanii n-au aflat încă la ce
folosesc şi săraca Pamela crede că va fi pusă să cânte cu aşa ceva. Vom vedea.
Denis Dinulescu
|