Arta Sunetelor

 
Interviu cu Călin Pop
chitară, voce principală Celelalte Cuvinte

Celelalte Cuvinte foto11. Încercăm prin interviul de faţă să descriem activitatea biografică, păţaniile şi bucuriile trupei Celelalte Cuvinte! La început a fost SONIC… nu era mai bine Sonica..?

În primul rând, în anul 1976 nu erau în vogă numele de trupe care se terminau cu vocala ,,a’’, cum există în ziua de azi. Dar chiar pe atunci nu mă gândisem la alt nume decât ,,Sonic”. Aceasta titulatură desemna, de fapt, trei copii teribilişti ai unui liceu de elită din Oradea, care participau la ,,dansurile” organizate săptămânal de către acesta, în sala festivă.

2. Despre Celelalte Cuvinte presa a scris mult sau puţin? Cu seriozitate şi apetenţă... sau de dragul vostru? Aveţi vreo părere bună despre ce s-a spus…

Nu cred că suntem în măsură să judecăm presa. Totuşi, în ultimii 10 ani (ceea ce mă bucură) au scris despre noi oameni care erau bine informaţi la adresa trupei şi a muzicii pe care o cântăm. Pe scurt, presa a căpătat (ca şi noi) o maturitate.

3. Ce nu s-a scris despre prima parte a istoriei Cuvintelor…? Aţi fost urmăriţi sau împiedicaţi de fosta securitate să cântaţi? Sunteţi mulţumiţi de faptul că „majorii producători” ai caselor de discuri din Bucureşti nu vă bagă în seamă în 2008 cu acest minunat album .STEM?

Multe lucruri nu s-au scris, într-adevăr. Există intenţia de a face o carte mai amănunţită, însă consider că e prea devreme. Poate peste nişte alţi ani.

Au existat unele mici probleme, dar eram în general toleraţi fiind studenţi şi, în acelaşi timp, având textele prea subtile pentru înţelegerea cenzorilor.

Albumul .Stem a fost agreat şi produs exact de casa de discuri care a înţeles ce reprezintă el şi cui se adresează, anume TVR MEDIA.

4. Simţiţi că publicul ar dori să cântaţi mai des? Unde şi ce-şi doresc să asculte cel mai mult din bogata şi valoroasa voastră discografie? Care este cea mai dorită piesă…dar cea de la polul opus ….care este cea mai puţin cântată?

Într-adevar, publicului îi este dor de noi, sentiment reciproc, deoarece nu cântăm des. Poate totuşi lucrurile sunt bine aşa cum sunt, noi fiind adepţii calităţii şi deloc ai cantităţii. Publicul îşi doreşte ceea ce ne dorim şi noi, adică să simţim împreună fiecare piesă indiferent de perioada în care este compusă.

Piesa cea mai dorită. ...greu de spus… poate ,,Iarbă prin păr” sau ,,Dacă vrei”, iar cea mai puţin cântată este ,,Iarna”.

5. Cât des vă vedeţi între voi şi care ar fi amintirea cea mai plăcută non artistică…

Ne vedem cam de 3-4 ori pe săptămână şi asta la sala de repetiţie. Există multe amintiri plăcute, în principal legate de concerte.

6. Care a fost cel mai apropiat colaborator, prieten din Bucureşti înainte şi după 1989…

Fără ezitare, afirm: Florian Moţu Pittiş.

7. Cum ar trebui ca un radio din România să întocmească playlistul? 80 la sută piese româneşti sau 50 la sută… sau 99 la sută piese de afară pe care nu le ştie prezenta… doar ca e la modă şi…Nu credeţi că au avut un rol negativ după ‘89… aceste radiouri…? Din păcate …Majoritatea…

Părerea mea este că ai noştri români, întocmai ca vecinii noştri (ungurii sau sârbii de exemplu) ar trebui să se trezească odată şi să înveţe să-şi respecte propriile valori, în mod necondiţionat. Acest lucru sper ca să se întâmple până la urmă. Este evident că playlistul ar trebui să conţină un procent serios de piese româneşti, cel puţin jumătate. Rol negativ au avut unele radiouri după ‘89, dar trebuie înţeles şi fenomenul descătuşării şi libertăţii, care s-a întâmplat atunci şi a fost confundat sau mai bine zis asociat cu muzica străină.

8. De ce apăreţi atât de puţin pe sticlă? Credeţi că dacă aţi fi fost promovaţi mai bine după 1989 aţi fi fost căutaţi şi ascultaţi de o parte mai mare din ascultători…

După părerea mea acelaşi fenomen s-a întâmplat şi în capitolul televiziuni doar că TVR-ul a cam fost şi este cam singura televiziune care a fost şi a rămas încă interesată de muzica rock românească. Tocmai de aceea suntem văzuţi mai des pe canalele TVR-ului .

9. Ce ne puteţi spune Radu Manafu? De ce nu mai cânta cu voi?

Manafu a apărut cu noi ultima oară pe scenă în 1995, la Festivalul Skip Rock în Bucureşti. El este momentan în Turnu Severin, stabilit acolo cu familia. Poate reveni oricând, locul său nu va fi niciodată luat de altcineva. E bine de ştiut că suntem prieteni, ne mai sunăm şi că nu a existat nicio discuţie în urma căreia să fie determinat să plece. Un cuvânt greu îl are de spus şi faptul că el este la Severin şi noi în Oradea.

10. Aveţi vreun oraş din România pe care l-aţi scăpat în turneele voastre?

A trebui concertat în primul rând în oraşe mai mari, centre universitare. Aceasta ar fi un fel de regulă a trupei. Acum, dacă ne gândim la toate oraşele din ţară, există şi localităţi unde nu am călcat niciodată.

11. Vă place asemănarea cu trupa RUSH? Vă simţiţi mândri de această comparaţie?

Nouă ne place trupa Rush, dar asta nu înseamnă că încercăm să-i copiem. Faptul că-i admirăm mult ne face oarecum să ne simţim onoraţi de comparaţii, nu şi de asemănari.

12. Pe site-ul prog archives.com sunteţi alături de alte câteva nume importante din România catalogaţi drept o trupă de heavy prog? Sunteţi de acord?

În principiu, da, dar această caracterizare nu este suficientă dacă ne referim la întregul repertoriu. Să nu uităm că mai apar elemente clasice, preclasice, arhaice chiar şi, evident, folclorice.

13. De ce credeţi că multe dintre trupele tinere de după ‘89 aleg să cânte în limba engleză? Kumm, Grimus, Urma, Yesterdays, AG Weinberger, etc. După mine, cele mai valoroase trupe româneşti sunt cele care cântă în special în limba română… şi istoria a dovedit-o!

Este evident că motivul este acela de a se face remarcaţi şi în alte ţări, încercând prin aceasta să-şi mărească publicul şi harta localităţilor de turneu. Eu înteleg fenomenul şi nu-l condamn. Poate că totuşi ar trebui să existe variante live precum şi înregistrate şi în limba română, astfel încât, totuşi, să se cânte românilor în româneşte şi, evident, în alte ţări în limba universală, engleza.

14. În ce ţări aţi cântat, unde şi în ce limbă?

În puţine. Bulgaria 1989, Ungaria 90 şi Moldova 91, în toate în româneşte.

15. Aveţi desigur un interpret, o trupă sau un film muzical preferat...Care ar fi cel, cei şi care v-ar fi putut influenţa începutul carierei voastre muzicale?

Sunt multe, multe. Dau doar câteva exemple, că, dacă i-am lua pe toţi … Jimi Hendrix, Pink Floyd, Frank Zappa, Queen, Led Zeppelin, Deep Purple, filmul ,,The Wall”, ,,The band”, etc…

16. Tipul de show audio–vizual de lansare al noului album .STEM a fost unic sau se va mai repeta în alte oraşe? De ce NU a fost înregistrat oficial live? Aveţi de gând acest lucru având în vedere performanţa artistică de care daţi dovadă?

Se ştie că acest gen de concerte are costuri suplimentare. Pe scurt, nu au fost bani pentru asta şi nimeni nu şi-a arătat intenţia de a înregistra official live acel concert. În schimb, am avut măcar un sponsor care, pe lângă partea financiară, ne-a construit acele decoruri cu o mare generozitate.

Vom încerca spre capătul acestui an, care reprezintă anul 30 al existenţei Celelalte Cuvinte, să facem un concert mai deosebit.

17. A apărut un CD cu Celelalte Cuvinte la ziarul Jurnalul National! Aici am găsit piesele cunoscute Celelalte Cuvinte, dar şi una inedită, după părerea mea valoroasă, şi anume Iarna… Cum de nu a intrat pe nici un CD sau LP şi care e povestea ei…

Piesa Iarna am compus-o la 16 ani, în 1976, de pe vremea Sonic. La insistenţele mele, cei din trupă au acceptat până la urmă să o înregistrăm în 1989 pe materialul albumului ,,Celelalte Cuvinte 2”, dar pe caseta doar. (În acea vreme, discul vinil apărea şi pe casete audio pe care se putea completa surplusul de bandă liberă cu o piesa-două, în acest caz fiind piesele ,,Iarna” şi ,,Gong”) Pe C.D. ,,Iarna” a intrat pentru prima oară la aniversarea de 25 de ani, în 2006, când Electrecordul a editat pe 2 C.D.-uri primele două şi jumătate albume vinil, plus completările de pe casete. Primul vinil, ,,Celelalte Cuvinte” e cel cu pătrăţele, căruia i-am ataşat jumătatea de album ,,Formatii rock 8” şi al doilea este cel cu pene, Celelalte Cuvinte 2 căruia i-am completat piesele ,,Iarna” şi ,,Gong”.

18. Şi tot despre piese inedite, neincluse… cum este cu piesa Turbo şi promo sau single-ul cu acelaşi nume… şi dacă mai aveţi astfel de piese păstrate sau care nu şi-au găsit locul…

Turbo face parte din albumul NOS, după cum face parte şi piesa ,,www” care are şi un video-clip destul de interesant. Piese păstrate sau puse de-o parte nu mai sunt. S-a salvat pe digital tot ceea ce era de salvat.

19. Ce amintiri plăcute şi ne-plăcute vă leagă de Cenaclul Flacăra? Cum a început povestea?

Noi doar o singură dată am cântat la Flacăra, la Timişoara, ceruţi prin bileţele trimise de public la Păunescu. În concluzie… asta a fost, ceea ce unii o numesc colaborare.

20. După această revenire, reîmprospătare .stem ce va urma? Aveţi un proiect major la care v-aţi gândit sau urmaţi cursul firesc al lucrurilor...

După cum am mai afirmat, urmeaza Celelate Cuvinte aniversare 30 de ani. Este în discuţie o înregistrare audio-video oficială pentru acest eveniment.

Ultimul cuvânt îl aveţi pentru cititorii fideli sau nu... ai site-ului artasunetelor.ro

Vă mulţumim celor care ne urmăriţi şi vă aşteptăm să ne bucurăm împreună la ,,30”

Mulţumesc!

Celelalte Cuvinte foto2Interviu realizat de Radu Lupascu
16 august 2011

 

Baicea Blues Band

conquette.jpg

Afis_Dalaras.jpg

Afis_Marc Ribot 2017.jpg

Afis_Diego El Cigala.jpg

Afis_Deep Purple 2017.jpg

Afis_Al di Meola 2017.jpg

Afis_Rabih Abouh-Khalil.jpg

Afis_Engelbert 2017.jpg

Afis_Kings of Leon.jpg

Afis_Patricia Kaas 2017.jpg

Afis_Evanescence.jpg

Afis_Rockstadt 2017.jpg

Afis_Festival Enescu 2017.jpg

Afis_Hiromi.jpg

Afis_Marele Cor al Armatei Rosii.jpg