Arta Sunetelor

 

Interviu cu Călin Ţurcanu alias Cyfer

1. Rubrica noastră de interviuri a devenit foarte populară în ultima vreme şi datorită acelor interviuri speciale dedicate chitariştilor rock şi blues în special. În cel de faţă, ne adresăm unui chitarist din generaţia tânără de muzicieni de blues, Călin Ţurcanu, cunoscut cu nume de scenă ca Cyfer. Cine eşti Domnule Cyfer şi de unde vii?

Sunt un chitarist, vocalist şi songwriter, originar din Braşov. Acum locuiesc în Bucureşti, unde activez în propriul grup: Cyfer's Sin. În limita timpului disponibil, sunt profesor pentru foarte mulţi chitarişti în devenire.

2. Există un blues românesc înainte de ’89 ca mişcare sau manifestare? Cum te-a prins blues-ul? Ai avut vreun mentor?

Eu eram oricum prea mic înainte de '89 pentru a prinde ceva din bluesul românesc, deci nu pot vorbi despre ceva ce nu cunosc. În schimb, prima mea întâlnire cu bluesul s-a petrecut la vârsta de 6 ani. L-am văzut la televizor pe Elvis Presley în celebrele lui înregistrări timpurii, puternic influenţate de blues-ul negru. Probabil acea întâmplare m-a îndreptat în adolescenţă către alte muzici influenţate de blues: Led Zeppelin, Fleetwood Mac, Jimmy Hendrix, The Groundhogs.

3. Care a fost primul tău grup în care ai activat? Ai înregistrări din acea perioadă?

"Abandon" se numea. Eram un trio de metale grele. Nu există înregistrări decente din acea perioadă, dar poate e mai bine aşa. Nici nu aş vrea să le aud. Alte amintiri sunt importante: faptul că eram începători şi învăţam împreună; spiritul de party în care se desfăşurau repetiţiile şi prietenia care ne lega.

4. De ce ai abandonat Hodoronc Tronc muzica “metaliferă”…?

Hodoronc Tronc este deja o altă poveste faţă de Abandon. Am înfiinţat acest grup după ce am trecut de pe bas pe chitară. Cu acest grup există înregistrări, un demo de cinci piese intitulat Viaţa'n Braşov, şi acolo deja se simte stilul meu mai bluesy. În linii mari, stilul meu a rămas cam acelaşi de atunci, doar contextul era diferit. După ce Hodoronc Tronc s-a rupt, am găsit oamenii potriviţi cu care să cânt blues rock. Pentru mine a fost o schimbare naturală.

5. Perioada cu Fernet Blues Band s-a materializat prin vreun disc? De ce este atât de puţin cunoscută această valoroasă trupă de blues?

Fernet are un disc demo foarte bun. Acesta a fost înregistrat înainte de a veni eu în trupă. Pe atunci ei nu cântau blues la modul clasic. Perioada blues propriuzisă a început când eu am devenit solist vocal, după multe alte variante de componenţă în care eu eram doar chitarist. Repertoriul nostru era plin de coveruri Muddy Waters, John Lee Hoker sau Howlin Wolf. Fernet este atât de puţin cunoscută pentru că nu a prea apărut la TV şi nici nu a avut multe concerte prin ţară. Este foarte greu, dacă nu imposibil, să promovezi o trupă în afara unui oraş din provincie şi să ai un job în acelaşi timp. Celor care vizitează Braşovul le recomand o seară de blues de calitate în compania trupei Fernet.

6. Cum ai ajuns să te stabileşti în Bucureşti? Eşti trupa casei la Big Mamou, gazda unui format de succes, Open Michophone … De ce crezi că ai fost ales de club pentru aceasta …

M-am stabilit în Bucureşti după alte două tentative eşuate. Bineînţeles, pentru un muzician, capitala este mult mai atractivă decât alte oraşe. Open Microphone îşi are rădăcinile într-un eveniment cu un format similar, al cărei gazdă era Terry Lee Burns, colegul meu de trupă din Tennessee Rhythm Devils. Când Cornel Mihalcea, patronul clubului, a dorit reluarea acestui eveniment, a fost probabil o alegere naturală să-mi propună mie rolul de organizator.

7. Sunt destui tineri care vor să cânte blues la Open Michophone, ştiind clar că acest tip de muzică nu este iubit de producătorii caselor de discuri? Deci nu va face performanţă pe scena mare sau la TV…

Nu ştiu dacă la vârsta lor se gândesc la aşa ceva, cât de cunoscuţi vor fi relativ la stilul ales. Mulţi dintre ei vor să cânte ŞI blues pentru a-şi extinde posibilităţile de exprimare pe chitară.

8. Cum reacţionează publicul la cântările Open Microphone? Numărul spectatorilor este constant sau diferă de la un anotimp la altul…

Acum în noul format,  am început să ne formăm un public fidel, care înţelege foarte bine despre ce este vorba în aceste seri de Open Microphone. În ceea ce priveşte numărul spectatorilor, acesta diferă de la un anotimp la altul, la fel ca în orice club din Bucureşti. Vara sunt ceva mai puţini...

9. Open Micropone are un format stabil. Setlist-ul de scenariu pentru fiecare seară este stabilit cu ceva timp înainte? Nu se pierde elementul de circumstanţă care aduce cu sine farmecul întâmplării de fiecare marţi … Nu se transformă într-o repetiţie cu public?

Cu o săptămână înainte, stabilesc piesele care vor face parte de din setlistul următorului concert, astfel încât componenţii trupei să le poată pregăti individual, până la repetiţii. Adaug apoi piesele alese de invitaţii noştri. După repetiţii, fac setlistul propriuzis. La concert acesta poate suferi modificări (şi de obicei se întâmplă aşa) în funcţie de evenimentele neprevăzute de la faţa locului, de exemplu apariţia unui muzician neanunţat pe care îmi face plăcere să-l invit pe scenă.
În nici un caz concertul nu este o repetiţie cu public. Tocmai acesta este şi rolul trupei gazdă, acela de a remedia rezultatul artistic atunci când pe scenă se află un instrumentist mai puţin experimentat.

10. Ce înseamnă „Cu Dumnezeu la o Ţigară”? Nu e prea mult spus ... Ce particularitate are Big Mamou în special ... pentru ce aleg oamenii acest club ... pentrru preţurile mici, pentru faptul că este club de fumători  sau pentru blues?

Cu Dumnezeu la o ţigară a stat Deagu, un invitat din Piteşti. El trebuie întrebat. În ce priveşte Big Mamou, cred că majoritatea celor care vin la concerte, vin pentru muzică. Berea ieftină e un plus.

11. Ai părăsit ”Trenul de Noapte” dedicându-te proiectului propriu Cyfer’s Sin? Ce reprezintă pentru tine acest sin… şi ce membri stabili ai în grup?

Din grup mai fac parte Doru Diaconu (tobe) şi Alex Lambrino (bas). Cu ambii m-am înţeles perfect din punct de vedere muzical încă de la prima repetiţie şi primul concert. Doru şi Alex alcătuiesc împreună o secţie ritmică solidă. Groove-urile lor moderne combinate cu chitara mea bluesy creează un rezultat foarte interesant.

12. Prezenţa ta în grupul “Trenul de Noapte” a însemnat ceva din punct de vedere artistic?

Da. În trupa Trenul de Noapte s-a făcut o muzică de foarte bună calitate pe stilul Chicago Blues şi mă bucur că am avut şi eu o contribuţie în acest sens.

13. Ai făcut turnee cu “Trenul de Noapte”. Ce amintiri plăcute ai …dar neplăcute?

În grup era o atmosferă excelentă. Turneele mele cu ei erau o adevărată terapie prin râs. Fiecare avea felul lui de a destinde atmosfera, aşa că momentele de tensiune erau aproape inexistente.

14. Ce ai putut învăţa de la un mare muzician de blues cum este Sugar Blue?

În primul rând că un muzician trebuie să studieze aproape nonstop. Deşi are zeci de ani de experienţă şi este unul dintre cei mai buni muzicuţişti de pe planetă, Sugar Blue nu pierde nicio ocazie să exerseze. Fie că era în maşină, în holul hotelului sau în club, Blue îşi scotea muzicuţa şi efectua câteva exerciţii. Mai important este că atunci când făcea asta,  era concentrat exclusiv asupra acestui lucru. Intra într-un fel de transă şi nimeni nu îl putea aborda în vreun fel. Asta este bineînţeles doar o mică parte din ce poţi învăţa de la Blue. I-am spus-o şi lui, să mergi în turneu cu Sugar Blue este ca şi cum ai merge la Universitatea de Blues.

15. În cluburi cânţi numai cover-uri sau ai şi piese proprii? Care este muzicianul tău favorit?

Cântăm din ce în ce mai multe piese proprii. Acestea vor fi prezente pe album, aşa că trebuie să le rodăm. Este greu de spus care este muzicianul meu favorit. Sunt atâţia care m-au influenţat şi pe care i-am ascultat cu plăcere. Primul care îmi vine acum în minte este Jeff Beck.

16. Ce chitară foloseşti, ce amplificatoare şi alte efecte...

Folosesc o chitară Fender Stratocaster din 1982 şi un Danelectro Silvertone din 1960 pentru părţile de slide guitar. Ca amplificator am un Fender Vibrosonic 1975, modificat după specificaţiile mele de Dan Paraschivescu. De obicei nu folosesc efecte deloc, dar când cânt în formulă de trio, mai adaug un delay sau/şi un phaser/chorus pentru un sound mai variat.

17. Ce sonorităţi vrei să explorezi în world fusion? Te gândeşti şi la un stil apropiat lui Derek Trucks, de exemplu world soul?

Da, ar fi interesant. Am ascultat de curând albumul meu Radiant Shadows, înregistrat în anul 2000 şi am găsit câteva idei foarte bune. În ultimii ani am abandonat cu totul acele idei exotice, pentru a cânta blues curat. Acum o să le introduc din ce în ce mai mult la Cyfer's Sin cu rolul de …. "condiment".

18. Site-ul RGC a devenit foarte rapid un forum important pentru chitarişti şi nu numai … De ce? Ce rol are Cyfer’s Corner?

Greu de spus de ce …. Probabil pentru că mulţi chitarişti au găsit acel mediu ca fiind unul propice pentru a învăţa lucruri noi, pentru a-şi promova muzica, pentru a găsi colegi de trupă sau doar pentru a ţine legătura cu alţi chitarişti. Secţiunea Cyfer's Corner este pentru aceia care vor să-mi adreseze întrebări în mod public. Avantajul este că şi alţii, care poate au aceleaşi nelămuriri, pot citi răspunsul meu, răspuns care la rândul lui poate fi completat de către alţi chitarişti experimentaţi.

19. Cât de uşor … sau greu îi este să supravieţuiască unui muzician de blues sau blues rock … în aceşti ani, pierduţi din punct de vedere muzical pentru posteritate?

Eu mă consider un norocos. Trăiesc într-un oraş foarte scump, în calitatea mea de muzician şi profesor de chitară.

20. Grupului tău, Cyfer Sin, i-ai dedicat şi un site ... Cum ar trebui popularizat blues-ul? “Formatele” electronice sunt suficiente?

Din păcate în România nu sunt suficiente. Se pare că aici încă primeşti o validare atunci când eşti văzut la TV. Cântam la fel şi înainte de a apărea la TVR, Antena 1 sau ProTV, dar cunoscuţii m-au privit cu alţii ochi de atunci. Probabil că oamenii încă nu sunt pregătiţii să discearnă singuri acolo unde ei consideră că este valoare şi lasă această treabă pe seama producătorilor TV. Ai apărut la TV, înseamnă că eşti o valoare, dacă nu, atunci cel mai probabil nu eşti. Este deci important ca bluesul să fie popularizat şi pe canalele media tradiţionale.

Situl meu are rolul de a informa publicul despre toate aspectele activităţii mele ca muzician, deci şi despre Cyfer's Sin.

Mulţumesc pentru interviu şi îţi las ultimul câvânt pentru cititorii fideli artasunetelor.ro

Mulţumesc mult pentru atenţia acordată şi sper să ne vedem cu bine pe la concerte. De asemenea aştept alte articole şi recenzii interesante pe Artasunetelor.ro.

Radu Lupaşcu
09 februarie 2009

 

 

Baicea Blues Band

conquette.jpg

Afis_Mircea Vintila 2017.jpg

Afis_Regal Vienez 11 dec. 2017.jpg

Afis_Havasi.jpg

Afis_David Garrett.jpg