Minunata lume a filmului. Pilde şi explicaţii.

(SERIAL)

How Do You Know (Intercom Film, 107 min) 2010 ***

“Treceam adesea pe lângă nişte terenuri de sport, chiar şi de fotbal, şi vedeam că ele sunt pline de femei şi fete de toate vârstele, aşa m-am gândit că n-am mai văzut de mult o sportivă pe marile ecrane, într-un rol principal. Şi pentru că sunt ahtiat după munca de cercetare, mi-am acordat un an ca să vorbesc cu un număr cât mai mare de atlete.” - povesteşte scenaristul şi regizorul filmului, James L. Brooks.

Avem (ne)voie să ştim ce ne pregăteşte soarta? O vorbă din popor spune că: "Norocul este cum şi-l face omulcu mâna lui!" Poate că americanii o ştiu sau poate că nu. Ce ştiu însă americanii şi nu ştiu românii este cum să-şi trăiască viaţa. Despre aceste lucruri aflăm de la ştiri sau din filme. Acel gen de comedii romantice după care mulţi tineri se îmbulzesc la cinematograf. Dar şi unii mai vârstnici. În cazul de faţă ingredientele principale sunt graţia şi şarmul cuplului (Reese) Witherspoon – (Owen) Wilson, privirea magnetică atrăgătoare a lui Paul Rudd şi, nu în ultimul rând, inconfundabila mimica tâmpă a lui Jack Nicholson. Un Nicholson pe care nu-l mai putem crede nici măcar într-un remake după Shining, după atâtea filme bufe care i-au îmblânzit terifianta privire a omului lup ... “How Do You Know” s-a construit pe de o parte, pe strădania albilor bogaţi pentru reuşită şi perfecţiune, iar pe de altă parte pe nevoia de onestitate şi sinceritate a relaţiilor interumane. Liantul celor două situaţii, fragilitatea, feminitatea şi nevoia de conservare dezvoltă întriga povestirii, oferindu-ne un răspuns la întrebarea: Ce s-ar întâmpla dacă doi oameni s-ar întâlni în cea mai neagră zi a vieţii lor? Aflaţi răspunsul dacă mergeţi la film. Cât mai mulţi şi la cât mai multe. Poate aşa, vom atrage norocul de partea noastră!

Chi N. Philu
11 februarie 2011

P.S. Nota bene, muzica filmului este compusă de celebrul Hans Zimmer.

Cop Out(Intercom Film, 107 min) 2010 ***

Poliţai în misiune, un film hazliu, cu doi actori perfect integraţi în rol, Bruce Willis şi Tracy Morgan. Bruce ne aduce aminte de glumele fine şi teribil de amuzante din serialul Maddie şi David, sătuli fiind de atâtea şi atâtea atentate ne-reuşite la adresa sa. Tracy Morgan sau regele comediei (cum i se mai spune!) face ca aceste glume să pară credibile, la fel ca identitatea celor doi poliţişti din Brooklyn. Râsul şi ironia fac parte din spiritul de viaţă american. Este posibil ca noi, în ultimul timp să fi uitat să râdem! Pentru a îndrepta acest lucru, ar fi benefic să mergeţi să vedeţi acest film. Un film poliţist face în general, apologia succesului binelui împotriva răului. Finalul este cunoscut în 99 % din cazuri. O veşnică dispută, întotdeauna gustată de marele public, nu de puţine ori eşuată, pe altarul comerţului cu aceasta indispensabilă minune a tehnicii. Minune care a făcut ca Oscarul de anul acesta să fie atribuit unui film care (prea)slăveşte războiul şi uită lecţiile istoriei. Lecţii care pot fi învăţate râzând. Asta şi face regizorul filmului Cop Out, reputatul Kevin Smith, care lasă actorii să se comporte ca parteneri egali şi să comunice unul cu altul. “În plus, filmul ăsta are mai multă acţiune decât are oricare alt film pe acre l-am făcut până acum”, declară regizorul. În timp ce echipa de actori juca într-un film cu şi despre prieteni, actorii s-au împrietenit cu adevărat. Producătorul Michael Tadross ne spune: “Din inimă vă spun că n-am mai trăit o experienţă mai mare şi mai frumoasă ca aceasta, pe platourile de filmare ale acestui fim. M-am întristat nespus când s-a terminat. Kevin este strălucitor şi pur şi simplu cel mai drăguţ om din lume, iar tot ce-am făcut pentru acest film m-a încântat şi m-a făcut să doresc să-l văd pe marele ecran. Apreciez că e extreme de amuzant şi că este ticsit cu secvenţe de acţiune. Am râs în fiecare zi de filmare şi sper că şi publicul va râde alături de noi.”

Chi N. Philu
19 martie 2010

“Pentru acest film cea mai mare inspiraţie au constituit-o Abbott şi Costello. Seamănă mult cu un film Abbott şi Costello ... cu pistoalele în mâini. Dacă aş fi făcut acest film pe când trăia tata, el mi-ar fi spus <Dar chiar ştii să faci filme! Eu credeam că tu şi prietenii tăi alergaţi fără rost, de colo-colo, cu o cameră în mâini. Dar filmul ăsta are o intrigă, are pistoale şi-l are pe Bruce Willis în rolul principal! Ar fi fost foarte mândru de mine.>” - povesteşte Kevin Smith.

Le Concert(Independenţa Film, 119 min) 2009 ****

Regizorul francez de origine română, Radu Mihăileanu a dat naştere unei frumoase şi verosimile „întâmplări” artistice! Din două motive. Subiectul este comun şi parodiază fin "epoca de aur". Un celebru dirijor al celei mai mari orchestre din Rusia, considerat un geniu în Occident, concediat în timpul erei comuniste, zămisleşte un plan prin care să revină în actualitate, cu noua sa orchestră creată ad-hoc, substituindu-se actualei Mari Orchestre Bolşoi din Moscova. Cel de-al doilea motiv ar fi că, prin vizionarea acestui film, românii (sau cum vreţi, poporul român) ar putea afla ce muzică ne reprezintă afară. Între aceste două considerente, avem un film ironic, la adresa imposturii ca nevoie de supravieţuire în vechiul regim şi cu ţintă pe noua orânduire (ne)dreaptă cu nostalgicii (supra)vieţuitori ai comunismului. Pe de o parte. Pe de altă parte avem un film muzical, cu multe conexiuni stilistice, de la tema principală filmului – Concertul pentru vioară în re major, op. 35 de Ceaikovski – la muzica ţigănească autentică (foto: Caliu din celebra trupă Taraf de Haidouks). Avem şi doi mari actori: Melanie Laurent şi Vlad Ivanov. „Am adorat-o în toate filmele pe care le-a realizat înainte, în special în cel de Philippe Lioret. Dar cred că aici a găsit primul ei rol cu adevărat important de femeie. Am încercat să construim un personaj feminin cu adevărat emancipat. Ţin să-i mulţumesc pentru tot ceea ce mi-a oferit. Este sublimă, pur şi simplu.” - declară regizorul filmului. Despre Vlad Ivanov, trebuie să mărturisesc, că reuşeşte un al treilea rol de excepţie, după cele din 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile şi Poliţist, adjectiv.

Chi N. Philu
11 martie 2010

Photos: Guy Ferrandis
© 2009 - Les Productions du Trésor – oi oi oi Productions – Panache Productions – Castel Films- Bim Distribuzione – EuropaCorp – France 3 Cinéma – RTBF-

Sherlock Holmes(Intercom Film Distribution, 128 min) 2009 ****

O rubrică nouă pe situl muzicii care durează. Un punct de vedere al cine-amatorului pentru care a şaptea artă este consum şi prezervare. Sherlock Holmes poate fi un început bun, aşa cum şi filmul lui Guy Stuart Ritchie te provoacă la o nouă imagine a celebrului detectiv. Acesta a evoluat spiritual, a învăţat să cânte la vioară, stăpâneşte artele marţiale, este boxer, luptător şi spadasin. Nu cred că putea fi ales altul decât Robert Downey Jr. în pielea acestui erou nemuritor, a cărui charismă trebuia upgradată. Poate fi o nouă piatră de temelie pentru cariera lui Downey, destul de zdruncinată în trecut. Sherlock Holmes este un film de aventuri, un film pentru toate generaţiile, un film modern, cu riscul de a irita puriştii genului, care-şi doreau un personaj doar cu inteligenţă şi bune maniere. “În felul său propriu, Robert este şi el un mic geniu. Este excepţional de isteţ şi iute la minte ...”, declară creatorul celebrului Lock, Stock and Two Smoking Barrels. Dar, ce-ar fi Sherlock Holmes fără asistentul său, Dr. John Watson? Povestea (re)crează un personaj dinamic, deştept ce formează o echipă bine sudată, pentru care orice mister are dezlegare. Jude Law reuşeşte un rol foarte bun, confirmând şcoala britanică. Personajul negativ, Lord Blackwood, interpretat remarcabil de actorul Mark Strong este arhetipul răului, în antiteză cu Holmes. “El se bălăceşte într-o lume ocultă şi posedă instrumentele necesare pentru teroare şi suspans … făcându-i să creadă că este o fiinţă supranaturală … inventează fel de fel de lucruri necunoscute până atunci”. De asemeni, filmul este foarte valoros prin coloana sonoră - semnată de Hans Zimmer – energică şi ademenitoare şi nu în ultimul rând, prin scenografia semnată de Sarah Greenwood, creatoarea unor decoruri memorabile („Atonement”, “Pride & Prejudice”). Sper că filmul Sherlock Holmes va câştiga măcar un Oscar din cele două nominalizări!

Chi N. Philu
12 februarie 2010