DESPRE PALMARES ŞI CEVA VORBE DESPRE CONCURS
În primul rând, clasamentul ediţiei cu numărul cinsprezece a Festivalului Naţional de Folk şi Baladă
POARTA SĂRUTULUI:
Marele premiu şi trofeul festivalului - 1500 lei, PAUL ADRIAN TIHAN
(Fălticeni – Suceava
Secţiunea interpretare:
Locul I – 800 lei, COSMIN MARICIUC (Săveni – Botoşani)
Locul II – 700 lei, IONEL SEBASTIAN (Dorohoi – Botoşani) şi NATALIA CROITOR (Chişinău –
Rep. Moldova)
Locul III – 600 lei, GEORGIANA ADRIANA TIŢOIU (Craiova – Dolj) ANDRA NEŢOIU (Baia de Aramă
– Mehedinţi)
Premiul Special “Poarta Sărutului” – secţiunea interpreţi - 400
lei; PATRICIA ŞTEFANIA THOMITH (Sibiu)
Premiul Special “Poarta Sărutului” – secţiunea grupuri – 400
lei; VOX MUNDI (Râmnicu Sărat – Buzău)
Premiile sponsorilor:
Premiul pentru cel mai valoros tânăr interpret, acordat de Stefan Geraksiev
(Denvar International Project – Bulgaria) – un obiect de artă, ANDREEA DOBRE (Lupeni – Hunedoara)
Premiul Asociaţiei Pentru O Lume A Oamenilor Mai Buni – 450 lei, IULIA CRISTINA LUPŞA
(Săcele – Braşov)
În loc de concluzie, sau pe post de concluzie, o constatare: Moldova a fost în frunte şi
la aceasta a cincisprezecea ediţie a “Porţii Sărutului”. Tihan, Mariciuc şi Sebastian, dar şi Natalia Croitor (de
peste Prut) s-au clasat pe primele locuri. Şi dacă Natalia are deja ceva mai multă experienţă, ceilalţi trei sunt,
totuşi la început şi vin tare pe turnantă alături de mai “vârstnicii” (un pic!) lor colegi Paul Arva, Mihai Boicu,
sau trupa Icarus.
La grupuri stăm mai rău, după cum se vede. În primul rând, au fost doar două în concurs
entuziaste, dar… slăbuţe din păcate.
Baftă mare şi carieră lungă!
Opinie de jurat: Vali Şerban, cantautor.
Spui că muzica folk înseamnă atitudine. Nu ştiu la cine te
referi. De exemplu, atitudinea colegilor noştri, cei cu care am dezbătut în interiorul
Juriului, a fost una de înalt profesionalism.
Serios vorbind, ceea ce s-a întâmplat cu concurenţii, pentru mine, este aproape firesc. La
festivalul de la Alba Iulia, avem o preselecţie care reduce din start numărul concurenţilor la zece. Aici,
chiar şi cu preselecţia făcută, şi din cauza împrejurărilor de moment, s-a concentrat totul într-o singură zi
de concurs. Au fost douazeci şi doi de concurenţi, foarte greu de jurizat, fireşte. La atâţia participanţi
despre care nu ştiam nimic, sau aproape nimic, a fost mai greu de cântărit. Ceea ce m-a bucurat, insă, a fost
faptul că numele pe care le ştiam de anul trecut au rămas… interesante.
Nu, nu este bine că nu au în cântecele lor texte “de atitudine”, dar nu se ştie dacă mai
este timpul marilor bătălii politice sau marilor bătălii sociale. Copiii oglindesc în cântecele lor (mai exact spus
în versurile lor sau în versurile pe care le preiau) ceea ce simt în jurul lor. Am auzit cântece de dragoste, mai
mult sau mai puţin patetică. Cum spuneam, două – trei nume sunt la un nivel interesant şi din punct de vedere
componistic şi din punct de vedere instrumental. Sunt la un nivel la care noi ne putem bucura, sau putem spera, că
de la anul vom mai avea câţva membri ai unei noi generaţii.
Alte declaraţii şi despre recitaluri, în episodul următor.
A consemnat,
Teodora Ionescu 26 august 2016
Foto: Carmen Toma
|