Arta Sunetelor

Dan Chebac, un reper fundamental al muzicii folk

Când spui „Dan Chebac” sau îl asculți, respiri istorie. Cu el și alți câțiva ca el, a prins viață Cenaclul Flacăra, creuzetul atâtor talente și supapa atâtor defulări în vremuri de cumpănă; cu alți foarte puțini ca el, dar mai ales cu el, a prins aripi protestul prin cântec. Dan nu e un simplu folkist; e o instituție a rezistenței prin muzică, de care nici măcar el, în modestia lui aproape maladivă, nu a fost și nu e nici acum conștient.

În scurta lui trecere prin lumea muzicală a primei jumătăți a anilor ’70, a lăsat amprente adânci; atât de profunde, încât și astăzi întâlnesc adolescenți de atunci care îmi spun fără ezitare: „Dan Chebac a fost pentru mine cel mai credibil și mai penetrant dintre toți folkiștii tinereții mele.” El însuși mi-a mărturisit că textele „ușoare”, clasice, chiar dacă excepționale, nu l-au atras; el trebuia să spună „nu” atunci când toți ziceau „da” sau, în cel mai bun caz, tăceau ori vorbeau/cântau despre teme, fie și frumoase, dar comune.

Dan Chebac 1.jpg

N-am avut niciodată șansa de a-l urmări pe viu în anii aceia deprimanți și tulburători, dar cele patru cântece care au apucat să fie editate atunci m-au marcat, la fel ca pe marea majoritate a partenerilor mei de generație, definitiv. Dan nu doar cânta; incita. Nu numai transmitea; stimula. Originalitatea și forța lui de expresie au spart barierele convențiilor și au descătușat energii și speranțe mocnite. A făcut pasul înapoi în plină glorie, în clipa în care sensul inițial al cenaclului a început să fie deturnat, și de dragul profesiei ce l-a propulsat în viață spre ținte pe care le-a mai atins numai prin cântec.

Dar Dan Chebac nu e doar o amintire fascinantă și un reper esențial al nașterii și evoluției muzicii folk de la noi; după revenirea în forță cu o serie de recitaluri începând din anul 2017 și cu albumul de referință Cântece despre... caii liberi în anul 2019, iată-l propunându-ne în aceste zile o nouă realizare discografică de excepție: Nu mă cunoști... Surprinderea cu care asculți și acest disc (eu însumi nu am făcut excepție) justifică din plin titlul ales. Nu l-aș fi bănuit capabil de o asemenea diversitate de stiluri și de atâta varietate interpretativă. Vocea lui, mai convingătoare chiar și decât cea din tinerețe, sună ferm și duios, matur și nostalgic; iar superbele orchestrații ale reputatului chitarist italian Gianluca D’Alessio o învăluie într-o mantie sonoră plină de căldură și rafinament.

Dan Chebac trăiește la Roma, dar renaște în fiecare an aici. Și după o jumătate veac, el rămâne un simbol al autenticității nedezmințite și al verticalității prin cântec.

Florin Bălănescu

18 iulie 2022

Link Cântece despre... caii liberi

Link Nu mă cunoști...

Dan Chebac 2.jpg 

Baicea Blues Band

conquette.jpg

Afis The River of Blues.jpg

Porcupine Tree 2022.jpg