Muzica zilelor noastre

ETATEA SENECTUŢII, VÂRSTA ÎMPLINIRILOR

Venea pe lume în cea de a opta zi a frigurosului februarie de acum opt decenii, în Câlnic – tărâm bănăţean limitrof municipiului Reşiţa – un talent de excepţie în devenire, nepot al unui bunic ctitor de biserică, împătimit în perspectivă al artei sunetelor căreia avea să-i hărăzească mai bine de şase decenii de neodihnă: nativul în cauză, Sabin Păuţa (nume ortografiat şi „Pautza”) avea doar şaptesprezece ani când, ajuns la Conservatorul bucureştean (fost „Ciprian Porumbescu”, actuala Universitate Naţională de Muzică din Capitală), a trebuit să probeze cu diploma de bacalaureat cum că a absolvit studiile liceale (studii de matematică şi muzicale), întrucât nu părea să se apropie de anul majoratului, cu al său chip suav încă neatins de aparatul de ras.....................continuare

Fabiani

June încă. Student la Conservator. Vlad Dimulescu, profesor. O surpriză, indiscutabil. De calitate, necontestabil. Un clăpar ultrapromițător. Care, dac-o avea soarta de partea-i, va ajunge mare. Cel puțin în pianistica noastră națională...Provine din Valea Jiului. Născut la Petroșani. Acolo-ncepând a umbla pe claviatură și mereu acumulând. Viața aducându-l ferice la București, la ”Lipatti”. Unde-nvățătura i-a fost benefică foarte, după cum constatai de curând..................continuare

Mașinăria Mandeal

Am dat iar de ea la Ateneu în mijloc de vară. Acolo desfășurându-se anual un festival tradițional demn de apreciere neîndoios. ”Vară Magică” se cheamă și-a ajuns, bravo lui, la a douăsprezecea ediție. Deschisă, cum sugerai metaforic în titlu, de Orchestra Română de Tineret. Cel mai bun ansamblu simfonic din a noastră țară de un timp încoa`. Pentru că entuziasmu`, vioiciunea, acuratețea și pregătirea etalate vădit de-ai săi membri juni și dornici de cânt sunt remarcabile..................continuare

Ramiro

Mai precis, Ramiro Arista. ”Dirijor vulcanic, jucăuș”, având muzica-n sânge vădit. ”Cu lipici la public nespus.” Este jovial și exuberant. Transmițând pe scenă și-n sală deopotrivă energie tonică și, cu siguranță, rodnică. Trăiește și tălmăcește notele cu pricepere și dăruire. E impetuos și cuceritor fără de tăgadă. La Pitești, de exemplu, venind cu partituri potrivite de pe continentu-i. ”Faimoase pentru melodie, armonii, ritm și culoare”..................continuare

Alt festin violonistic

Tot la Filarmonica ”Ion Dumitrescu”, din Râmnicu Vâlcea. După vreo doi ani de la precedentu`. Protagoniștii, aceiași: orchestra instituției, Gian Luigi Zampieri, dirijor, Florin Croitoru, violonist. Realizatori lăudabili ai altui megaconert de concerte, la sediu. Adică-n sala veche-a Liceului ”Lahovari”. Impunătoare și c-o acustică nici că ”se poate mai potrivită pentru capodopere din veacuri trecute”, așa cum am precizat și al`dat` ..................continuare

Domnu` Doctor Sbârcea

Nu e medic, cum s-ar crede, ci muzician. Sbârcea, nume de familie, cu obârșia-n Ardeal. Iară Doctor Petru, ăle de botez înscrise în acte tocmai la Segarcea. Unde s-a născut, în timp interbelic, a` lor purtător. Vrednic dirijor și azi activ pe scenă, elegant, cu spor. Conducând orchestre, cu mână forte, către aplauze îndelungate și meritate. Din plin dovedind-o oricând l-am văzut ................continuare

O călătorie cu Schubert

Acum câțiva ani am avut ocazia să particip la un recital insolit, Franz Schubert – Călătorie de iarnă, susținut la Ateneu de tenorul Vladimir Deveselu și pianista Verona Maier. Călătorie de iarnă (Winterreise, în original) este un ciclu de lieduri scris de compozitorul austriac Franz Schubert (1797 – 1828) cu un an înaintea morții sale. Schubert, deși a trăit doar 31 de ani, a fost extrem de harnic, a scris peste 1 500 de lucrări muzicale și este considerat regele liedurilor, cu peste 700 de piese pe versuri de Müller, Goethe, Schiller, Heine ..................continuare

Atacuri cu efect de boomerang

În ziarul american „New York Post” a apărut un articol cu titlul „Anularea lui Beethoven, cea mai recentă lovitură a mișcării woke pentru lumea muzicii clasice”, semnat de jurnalistul Jonathan S Tobin. Vezi aici.

Acest atac izolat se consideră a fi o lovitură pentru melomanii muzicii simfonice. Unii au intrat de-a dreptul în panică .....................continuare

Concursul Internațional „George Enescu” – ediția pandemică

În ciuda pandemiei, a condițiilor aspre, când se cântă o altfel de muzică, muzica restricțiilor, foarte zgomotoasă, din tobe și trompete, a avut loc Concursul Internațional „George Enescu”, un concurs minunat, unul dintre cele mai imporante din lume, înființat în 1913 chiar de către George Enescu, pe cheltuiala proprie, fiind atunci un concurs național de compoziție, în scopul de a ajuta creația simfonică românească ..................continuare

Festivalul „Enescu” și adiționalitățile lui

A început Festivalul Internațional „George Enescu”, ediția XXIV, anunțată ca o ediție de excepție, fiindcă, la cele peste 80 de concerte simfonice, adaugă încă sute de evenimente asociate sau adiționale, în care vrea să încorcopeze tot orașul București, de fapt, toată țara și chiar Europa, să realizeze o punte între Capitală și alte orașe ale țării și ale lumii, între oamenii străzii și sălile unde au loc concertele. La conferința de presă care a precedat deschiderea Festivalului, mulți dintre acești adiționiști și-au reiterat promisiunile ....................continuare

Compozitorul Liviu Dănceanu a plecat printre stele

Prima oară l-am întâlnit pe Liviu Dănceanu acum vreo douăzeci și cinci de ani. Eram în căutarea drumului, profesional vorbind. După ceva ani, mi-a devenit profesor, dar prietenia se legase deja. Mai ales că maestrul Ştefan Niculescu, cel care l-a îndrumat în compoziție, mi-a devenit și mie, după ani, mentor. Întotdeauna venea cu o vorbă bună, cu o încurajare și un zâmbet binevoitor, indiferent cât ar fi fost de ocupat. în suișurile sau coborâșurile vieții îți era alături - bucurându-se de succesul tău sau îmbărbătându-te la necaz, toate ale vieții. Pentru acestea și atâtea altele îi sînt recunoscător ....................continuare

Festivalul “Enescu” ca o caracatiţă

A început o nouă ediţie a Festivalului “George Enescu”, având la conducere oameni noi, doi muzicieni de mare clasă, din generaţii diferite, amândoi dirijori: Zubin Mehta, preşedinte onorific al Festivalului, şi Vladimir Jurowski, director executiv, un tânăr dirijor de origine rusă, dar aflat de ani buni la pupitrul Filarmonicii din Londra, care a şi deschis această ediţie a Festivalului cu opera-concert „Oedipe”. Concertul a fost programat la Sala Palatului, acolo unde se desfăşoară programul orchestrelor mari .................continuare

Patriarhul istoriei noastre muzicale

Muzicologul, profesorul, lexicograful, criticul muzical și prietenul artei sunetelor, Viorel Cosma, a lăsat în urmă un imens patrimoniu cultural, structurat în lexicoane, antologii, ghiduri, monografii, studii, recenzii și eseuri despre muzica românească, în toate formele ei. Prof. univ. dr. VIOREL COSMA a fost prietenul nostru, al Artei Sunetelor, încă de la început, pe când realizam revistele Musical Report și Art & Roll. S-a bucurat mult de (re)venirea noastră în spațiul virtual și ne-a apreciat efortul colectiv în Trilogia Sunetelor (Arta Sunetelor, Culorile Sunetelor și Bucuria Sunetelor) ...................continuare

Camerata New York

La ultima liturghie de la Catedrala Saint John Baptiste, l-am cunoscut pe ambasadorul Austriei în America. Era cu soţia sa şi cei doi copii mari, un băiat şi o fată. Am discutat mult cu domnia sa, întâi despre muzica liturgică interpretată magistral, ca de obicei, de cuplul Kate (voce) şi Richard Owen (orgă, pian), fapt pentru care cei doi muzicieni americani sunt constant invitaţi să cânte în Austria, apoi am vorbit despre prezenţa muzicienilor austrieci la Festivalul “George Enescu”. Muzicienii din Austria şi Germania sunt ca acasă la Bucureşti, nu există o prezenţă mai puternică, poate doar muzicienii ruşi/sovietici să-i întreacă, însă numai înainte de 1990. Cei mai cântaţi compozitori la Festivalul enescian ....................continuare

Îngerul fericirii

Niciodată n-am înţeles de ce moartea este asociată cu nefericirea şi nu cu fericirea! De mic copil mi-a intrat în auz expresia: “Să mor de fericire” sau “Aş muri de fericire”. Poeţii romantici îşi doreau să moară atunci când erau fericiţi. Dar ce fel de fericire trebuie să fie aceea în care îţi doreşti moartea? De regulă, nefericirea este cea care aduce moartea. Nefericirea, nenorocirea, necazul sau boala. Da, dar există şi o fericire în extaz, o stare înălţătoare, superparoxistă, care te face să spui că ai dori să mori, în sensul că nu ai vrea să mai revii pe pământ, că ai vrea să trăieşti numai în acea stare de maximă intensitate, nepământească, divină .................continuare

Sunetul pur de la Carnegie Hall

La faimoasa sală de concerte Carnegie Hall, cea mai vestită sală din America și din lume, unde aspiră să ajungă orice muzician, au loc zilnic evenimente. Sunt programate în spațiile ei câte două-trei concerte pe zi. Dar recent a avut loc la Isaac Stern Auditorium, sala centrală de concerte de la Carnagie Hall, un superconcert, un eveniment care a magnetizat întreaga suflare a muzicienilor și melomanilor din New York: concertul oferit de The Philadelphia Orchestra, considerată cartea de vizită numărul 1 a simfonismului american, avându-l la pupitru pe Yannick Nézet-Séguin, un fenomen, cel despre care se spune că a creat un nou sunet. Canadian de origine, Séguin (n. 1975, Montreal) a fost dirijor principal al filarmonicilor ...................continuare

Concursul internaţional „George Enescu”, ediţia a XV-a

E în plină desfăşurare Concursul Internaţional „George Enescu” aflat, iată, la ediţia a XV-a. Primele 5 ediţii au avut loc din trei în trei ani, în 1958, 1961, 1964, 1967, 1970, iar după o întrerupere de 21 de ani, Concursul s-a reluat în 1991. Până la ediţia a 13-a, toate ediţiile s-au desfăşurat în acelaşi timp cu Festivalul Internaţional „George Enescu”, având în juriile sale muzicieni prestigioşi, de la Yehudi Menuhin la Dan Iordăchescu. Dacă prima ediţie, cea inaugurală, Concursul a avut doar două secţiuni, vioară şi pian, de la ediţia a doua şi până la ediţia a XII-a, s-a adăugat secţiunea canto, ca la ultimele ediţii să apară secţiunile violoncel şi compoziţie, dar să dispară, din păcate, secţiunea canto, care dădea un farmec .................continuare

Pelerinaj la Sfânta Mănăstire Nektarios din Roscoe

Un lanț de întâmplări, cu focarul în Catedrala grecească „Holy Trinity” din New York, de pe 74 St., a făcut să fiu invitat la mănăstirea grecească Saint Nektarios din localitatea Roscoe, la distanță de circa 1h 30 min. Cu o mașină Honda, pe un drum perfect, la ora 5 dimineața, deci, necirculat. Cine nu cunoaște America, ar trebui să vadă aceste locuri. Imaginați-vă o ieșire din pădurea de zgîrie nori a New York-ului și o intrare în pădurea de vis a naturii, de pe coamele lui Bear Mountain, o pădure nesfârșită, continuă, cu o rețea de drumuri perfecte, care o taie în atmosfera zorilor, când soarele abia răsare și dă încet-încet ceața la o parte, dezvăluinud miracolul naturii și faptul că șoseaua principală este chiar pe coama munților, iar în depărtare se zăresc văile locuite. Pădurea este foarte deasă. N-ai să vezi un loc defrișat ..............continuare

Opriţi masacrul şi ascultaţi muzica lui Gheorghe Zamfir!

La ultima noastră întâlnire de la Cobia, într-un peisaj mirific, văile şi dealurile fiind acoperite de puritatea cerului, păreau nişte gigantice căciuli albe ca de taraboste dac, Gheorghe Zamfir mi-a spus:

- Dacă eu aş fi preşedintele României, aş declara război Austriei, pentru masacrul pe care îl face în ţara noastră! Ei, austriecii, în ţara lor nu taie un pom, unul măcar, au lege cu închisoarea pentru cine taie un pom, dar vin la noi şi ne masacrează pădurile. Sute, mii de tone de cherestea trec pe la vama României şi pleacă în străinătate ...............continuare

Calea spre Dumnezeire (I)

Ascultam Ofranda muzicală pe care Bach i-a făcut-o regelui Frederick al II-lea, şvab din dinastia Hohenzollern, şi mă gândeam la Ciolannis şi alţi împăraţi comunişti şi postcomunişti ai României, dacă au făcut vreodată gestul de a invita vreun compozitor la curtea lor, cum făcuse regele flautist Frederich cel Mare al Prusiei, când l-a chemat pe Bach, i-a dat o temă muzicală, iar acesta a improvizat pe loc o magnifică fugă, apoi, întors la Leipzig, a mai scris pe această temă, numită Thema Regium, încă şapte ricercare .................continuare

Calea spre Dumnezeire (II)

Sau altă minune: Viola organista, un instrument proiectat de însuşi marele Leonardo Da Vinci, aşa cum se păstrează schiţele lui în Codex Atlanticus şi în caietele din 1488 – 1489. Ideea lui Leonardo era de a utiliza una sau mai multe roți, în continuă mişcare, perpendiculare pe corzile instrumentului. Un astfel de instrument a fost realizat de japonezul Akio Obuchi, care l-a folosit într-un concert dat la Genova ................continuare