Într-adevăr, muzicianul cu majusculă Mircea Tiberian s-a întors la îngerul lui în cel de al șaptelea deceniu al existenței sale pământene. În anul 2024 aniversa o jumătate de veac de carieră performantă în slujirea artei sunetelor, începând din 1974 când a debutat la Festivalul de Jazz de la Sibiu. Iar în 2025, mai precis pe 4 mai, a atins vârsta senectuții, șaptezeci de primăveri... Dar iată că a venit și fatidica dată de 18 octombrie, când un tragic infarct i-a pus prematur capăt zilelor.
Principalul aport al ilustrului muzician la emanciparea contextului autohton al domeniului de referinţă s-a concretizat într-o contribuţie multiplă, atotcuprinzătoare, cumulând ipostazele de remarcabil pianist aplaudat în ţară şi în străinătate, posesor al unei tehnici stăpânite cu aplomb, dublată de măiestria improvizatorului inspirat, ca şi de instrumentist solo (la pian, sintetizator, clavecin, orgă) şi şef de formaţie (în fapt de formaţii, el fiind generatorul a tot felul de componenţe mergând de la duo la diverse combo-uri, până la big band), de compozitor omnipotent, îndemânatic aranjor, de mentor al tinerei generaţii în calitate de cadru didactic universitar doctor (fiind inclusiv întemeietor al unor specializări-module de jazz şi muzică improvizată în institutele de învăţământ superior de la Bucureşti şi Cluj-Napoca, ca şi prin integrarea studierii acestui gen sonor la nivelul Liceelor de Muzică), de organizator, coordonator al vieţii muzicale – între altele, ca membru în Comitetul de avizare a proiectelor artistice destinate Primăriei Municipiului Bucureşti, curator al Festivalului „Jazzy Spring in Bucharest”; consemnăm şi implicarea în domenii interdisciplinare (spectacole de balet - jazz, poezie - jazz, teatru - jazz, acţiuni multimedia). Şi a fost, nu în ultimul rând, un prolific publicist, autor al lucrărilor jazzologice & didactice „Note muzicale şi note despre muzică”, „Cartea de muzică”, două volume ale tratatului „Tehnica improvizaţiei”, „Jazz Inside Out”, „Sunetul de referinţă şi arca muzicii occidentale”, „Domeniul muzical, o lume cu patru dimensiuni”, „Magister Musicae în Ţara Surâsului”, „Acompaniamentul CREATIV la pian şi keyboards” (unele lucrări conţinând şi CD-uri audio ilustrative). Cel din urmă volum al său, purtând genericul „Melodiile Bucureştiului de altădată – Prelucrări de Mircea Tiberian”, cristalizat sub sigla Editurii Muzicale a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România; cuprinde zece partituri pentru pian care reprezintă tot atâtea prelucrări ale unor notorii şlagăre româneşti.
În parteneriat cu bateristul german Maurice de Martin, muzicianul nostru s-a implicat în fondarea rețelei culturale și a grupului cu formulă deschisă „Interzone”.
Menționăm deopotrivă crearea împreună cu Florian Lungu a casetei-lecţie „Fundamentele jazzului”, ca şi călătoria sa de o lună, în calitate de invitat al USIA întreprinsă în legătură cu probleme educaţionale ale jazzului, în SUA. Pianist improvizator întotdeauna inspirat, original și lider de grupuri, Mircea Tiberian a derulat o intensă activitate profesională în ţară şi în străinătate (Germania, Austria, Bulgaria, Cehia, Franţa, Grecia, Ungaria, Polonia, Slovacia, Siria, fosta URSS, SUA ş. a.), el colaborând prin ani cu conaţionali de talia lui Nicolas Simion, Johnny Răducanu, Aura Urziceanu, Dan Mîndrilă, Liviu Butoi, Eugen Gondi, Dan Ionescu, Anca Parghel, și mai ales Nadia Trohin, ca şi cu instrumentişti străini de marcă, precum Larry Coryell, Ed Schuller, Tomasz Stańko, Theo Jorgensmann, Marty Cook, Horst Nonnenmacher, Herb Robertson, Ben Abarbanel Wolff, Jan Roder, John Betsch, Maurice de Martin, Chris Dahlgren. În ceea ce privește reușitele componistice, s-a impus drept creator a sute de piese, majoritatea înscrise în zeci de albume, a sa discografie incluzând două LP-uri, o casetă magnetică și mai multe CD-uri. Neîndoielnic, Mircea Tiberian a trecut Styxul cu sentimentul datoriei sacre împlinite pe altarul artei jazzului!
Editura Muzicală a UCMR i-a consacrat discul „PORTRET COMPONISTIC MIRCEA TIBERIAN” în colecţia „Jazz Music” a Antologiei Muzicii Româneşti. Realizările sale creatoare au fost gratificate prin decernarea Premiilor Uniunii Compozitorilor în anii 1990, 1996, 2000, 2003, 2013, 2015.
În seara de 18 octombrie a. c. întâlnirea programată cu publicul în Clubul „JazzBook” din București, a grupului avându-i capete de afiș pe Mircea Tiberian și Nicolas Simion, s-a transformat în concertul In Memoriam – tribut dedicat marelui pianist dispărut. Companionii Nicolas Simion - saxofon tenor și saxofon sopran, pianiștii Albert Tajti, Toma Dimitriu, basiștii Alex Mike, Răzvan Cojanu, vibrafonistul Răzvan Florescu, ghitaristul Alex Man, bateriștii Vlad Popescu, Philip Goron ș. a., au investit nedrămuit fervoare, dăruire în interpretările creative conferite unor celebre teme standard precum „What Is This Thing Called Love” (Cole Porter), „Solar” (Chuck Wayne, Miles Davis), „Blue Bossa” (Kenny Dorham), „All The Things You Are” (Jerome Kern), „Recorda-me” (Joe Henderson), „Bluesette” (Jean Toots Thielemans), „N-ai vrut sa crezi” (Richard Oschanitzky) (duo saxofon tenor cu vibrafon), „lnfant Eyes” (Wayne Shorter), „Softly As In The Morning Sunrise” (Sigmund Romberg), dar și în tălmăcirea a două creații mai noi purtând autograful Mircea Tiberian: „Mediteranean Gospel” și „Zeppelin Crusade”.
Dumnezeu să-l odihnească!
Florian Lungu
Legendă foto: Alex Man, Alex Mike, Vlad Popescu, Nicolas Simion, Răzvan Florescu.